Decizia reconfirmă încadrarea României în categoria recomandată investițiilor și reflectă, potrivit agenției, continuarea eforturilor autorităților de consolidare fiscală, în contextul unor provocări economice interne și externe.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că această decizie indică faptul că agențiile internaționale de rating au încredere în capacitatea autorităților de a menține stabilitatea macroeconomică și de a continua reformele.
„Reconfirmarea ratingului suveran al României evidenţiază încrederea agenţiilor internaţionale în capacitatea autorităţilor de a continua consolidarea fiscală şi de a menţine stabilitatea macroeconomică. Prioritatea noastră rămâne reducerea sustenabilă a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale şi valorificarea investiţiilor finanţate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor şi a susţine creşterea economică pe termen mediu”, a precizat Alexandru Nazare.
Deficitul bugetar ar urma să scadă în următorii ani
Potrivit analizei realizate de S&P Global Ratings, deficitul bugetar al României este estimat să se reducă treptat în anii următori. Agenția anticipează un nivel de aproximativ 6,5% din PIB în 2026 și de 5,5% din PIB în 2027, după ce deficitul a ajuns la 7,7% din PIB în 2025.
Această evoluție ar urma să fie susținută de măsurile de ajustare fiscală adoptate deja de autorități, dar și de investițiile finanțate din fonduri europene, care rămân un factor important pentru menținerea activității economice.
Raportul agenției indică faptul că economia României traversează o perioadă de creștere modestă. Pentru 2026, S&P estimează un avans economic de aproximativ 0,25%. Ritmul de creștere ar urma însă să se îmbunătățească în perioada 2027–2029, când economia ar putea înregistra o creștere medie de aproximativ 2,5% pe an.
Riscuri legate de energie, inflație și reforme
Evaluarea agenției arată însă și o serie de riscuri care pot influența evoluția economiei. Printre acestea se numără volatilitatea piețelor energetice internaționale, presiunile inflaționiste și necesitatea continuării reformelor structurale, în special în domeniul colectării veniturilor bugetare.
În același timp, analiza evidențiază și câteva avantaje strategice ale României. Una dintre acestea este dependența relativ redusă de importurile de energie, estimată la aproximativ 30%, nivel considerat printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Acest factor oferă o anumită protecție în fața fluctuațiilor de preț generate de tensiunile geopolitice internaționale.