În total, carosabilul a fost extins la 14,4 metri lățime pe o lungime de 1,8 km, iar dalele elastice montate în din zonele de trecere peste calea ferată permit tranzitarea, rapidă, în siguranță, inclusiv pentru vehiculele grele.
„Este una dintre puținele intervenții urbane din București unde ceea ce s-a promis s-a și realizat – și mai ales într-un termen rezonabil”, transmite Asociația Drumuri Libere.
Un drum cu scop clar: eficiență pentru zona industrială
Amplasată între Șoseaua Industriilor și linia ferată București-Est, strada deservește un areal aproape exclusiv industrial și comercial.
„Este un drum funcțional, nu o promenadă. Aici vorbim de fluxuri de marfă, livrări, aprovizionare, nu de recreere sau trafic pietonal intens. Tocmai de aceea, prioritizarea benzilor largi și a accesului rapid a fost o decizie logică”, ne-au mai spus cei de la asociația specializată pe transporturi.
Timpul de traversare, înjumătățit
Potrivit studiilor de trafic anexate proiectului, noua variantă a Drumului între Tarlale a condus la o scădere cu peste 45% a timpului de tranzit între zona comercială Theodor Pallady și axa nordică a orașului (zona Morarilor – Pantelimon – Fundeni). Șoferii evită astfel rute mai lungi și congestionate, cum ar fi bulevardul 1 Decembrie sau Calea Vitan, iar vehiculele comerciale accesează rapid centura Capitalei.
Trotuarele – adesea ignorate în proiecte de infrastructură industrială – au fost nu doar păstrate, ci lărgite, oferind spațiu suficient pentru personalul companiilor din zonă care circulă pe jos. Totodată, iluminatul modern, cu stâlpi LED, și semnalizarea rutieră refăcută integral, contribuie la o siguranță sporită în trafic, inclusiv în perioadele de flux nocturn.
Asociația Drumuri Libere consideră că reușita acestui proiect ar trebui să devină un precedent pentru alte zone industriale din București – unde infrastructura este încă tributară anilor ’70. „Dacă învățăm ceva din Drumul între Tarlale, este că nu orice drum secundar trebuie tratat ca o simplă bretea. Uneori, acolo unde ochiul public nu vede estetic, orașul respiră cel mai eficient”, concluzionează reprezentanții ONG-ului.