Update:
Într-un mesaj publicat pe X în cursul zilei de marți, președintele Nicușor Dan precizează că „România este pregătită să contribuie constructiv la viitoarea arhitectură bugetară a UE, care trebuie să fie echilibrată și să asigure dezvoltarea tuturor statelor membre“.
„România a inițiat Declarația comună a statelor din grupul Prietenii Coeziunii privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, alături de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria.
Prin acest demers comun, ne dorim ca viitorul buget să continue să finanțeze politici fundamentale pentru proiectul european: politica de coeziune și politica agricolă comună.
Aceste linii strategice sunt deja afectate de propunerile de reducere a finanțărilor, deși bugetul total propus al Uniunii este în creștere.
Sunt instrumentele prin care Uniunea susține investițiile care contează direct pentru oameni: infrastructură, agricultură, dezvoltarea comunităților, locuri de muncă și reducerea diferențelor dintre statele membre.
Solicităm ca alocările pentru aceste politici în viitorul buget să fie mai mari. Pentru România, fondurile europene rămân esențiale pentru modernizare și dezvoltare.
În același timp, Europa trebuie să răspundă noilor provocări legate de securitate, energie și competitivitate economică.
De aceea, susținem un buget european ambițios și echilibrat, care să răspundă atât noilor priorități, cât și politicilor care s-au dovedit de succes și care sunt esențiale pentru coeziune și prosperitate.
În privința competitivității, suntem de acord că resursele trebuie să aibă la bază un principiu al excelenței, dar acesta trebuie pus în practică astfel încât să genereze o îmbunătățire reală a competitivității economice în toată Uniunea, inclusiv la nivelul IMM-urilor.
România este pregătită să contribuie constructiv la viitoarea arhitectură bugetară a UE, care trebuie să fie echilibrată și să asigure dezvoltarea tuturor statelor membre, recunoscând atât provocările și obiectivele comune, cât și particularitățile fiecăruia dintre ele.
Mulțumesc tuturor liderilor europeni care susțin această inițiativă și cred, la fel ca România, că solidaritatea și coeziunea trebuie să rămână valori fundamentale ale Uniunii Europene.
Această Declarație va fi prezentată formal în cadrul reuniunii de astăzi a miniștrilor pentru afaceri europene, pentru a fi luată în considerare în dezbaterile de la următorul Consiliu European“, a scris, pe X, președintele Nicușor Dan.
Știrea inițială:
Cu doar câteva săptămâni înainte de începerea negocierilor privind cifrele viitorului buget pe termen lung al UE, miniștrii care reprezintă nouă contribuabili neți - membrii UE care contribuie mai mult la bloc decât primesc din acesta - se întâlnesc pentru a organiza o campanie de opoziție. Potrivit diplomaților din patru capitale participante, se întâlnesc astăzi pentru a planifica modul în care se vor opune propunerii Comsiei Europene, scrie Politico.
„Volumul trebuie să scadă substanțial. Pur și simplu nu există loc pentru o creștere dramatică a contribuției Suediei sau a oricăror altor contribuabili neți, de altfel. Suedia și alții vor clarifica acest lucru în perioada premergătoare următorului Consiliu European”, a declarat ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, pentru POLITICO înainte de întâlnire.
Pe lângă Suedia, se așteaptă ca Danemarca, Finlanda, Austria, Olanda, Germania, Franța, Irlanda și Belgia să fie reprezentate în discuții, care au loc înaintea unui Consiliu Afaceri Generale de la Bruxelles, unde va fi dezbătut Cadrul Financiar Multianual al UE (bugetul pe termen lung).
16 state, sub coordonarea României, se opun reducerii contribuțiilor
Însă o tabără rivală de 16 țări - inclusiv Italia, Spania și Polonia - respinge reducerile propuse. Acestea susțin că cheltuielile pentru agricultură, plățile către regiunile mai sărace și pescuit trebuie majorate față de propunerea de buget a Comisiei, unde acestea reprezintă mai puțin de jumătate din cheltuielile totale.
„În propunerea Comisiei, Politica de Coeziune, PAC (Politica Agricolă Comună) și PCP (Politica Comună în Pescuit) sunt singurele politici care se confruntă cu reduceri în termeni reali, în ciuda creșterii generale a dimensiunii noului CFM”, au scris țările într-o declarație comună de luni seară, coordonată de România.
Printre semnatari se numără Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.
Prea mult sau prea puțin?
Comisia Europeană speră că membrii blocului comunitar vor aproba propunerea sa de a cheltui până la 1,8 trilioane de euro între 2028 și 2034, ca parte a pachetului.
Incluzând rambursările pentru datoria din perioada Covid, cheltuielile totale s-ar ridica la aproape 2 trilioane de euro, sau 1,26% din venitul național combinat al tuturor țărilor UE. Prin comparație, actualul buget al UE pentru perioada 2021-2027 este echivalent cu aproximativ 1,1% din PIB-ul cumulativ al țărilor membre.
„Trebuie să ne îndepărtăm de reflexul de la Bruxelles de a încerca pur și simplu să rezolvăm fiecare problemă cu mai mulți bani. Mai ales într-un moment în care multe state membre trebuie să facă economii naționale și să ia decizii bugetare dificile, și UE are nevoie de o mai mare reținere”, a declarat ministrul austriac pentru Europa, Claudia Bauer.
„De aceea, țările contribuitoare nete se coordonează mai strâns. Cu o abordare comună și, acolo unde este necesar, cu linii roșii clare pentru următorul buget al UE”, a adăugat Bauer.
România intră în ofensivă la Bruxelles. Ceasul ticăie
Pe măsură ce negocierile devin mai aprinse, cele 16 țări care susțin un buget mai mare strâng șuruburile împotriva a cinci state - Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda - care beneficiază de reduceri la contribuțiile lor la bugetul UE.
Declarația lor a reînnoit apelul către Comisie de a elimina rambursările, argumentând că „nu există nicio justificare politică sau economică pentru reintroducerea lor”.
Cele 16 țări au semnalat, de asemenea, o dorință de a amâna o parte din rambursarea împrumutului UE post-Covid, despre care se așteaptă să coste 168 de miliarde de euro pe parcursul următorului ciclu bugetar.
Diplomația de la micul dejun de astăzi vine pe fondul așteptărilor ca un NegoBox - o defalcare detaliată a bugetului propus, cu cifre concrete și alocări de cheltuieli - să fie prezentat la începutul lunii iunie. Planurile au fost elaborate de Cipru, care deține în prezent președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE.
Cipru a purtat discuții cu delegațiile naționale în ultimele săptămâni pentru a evalua liniile lor roșii și ar putea prezenta defalcarea actualizată a bugetului încă din 10 iunie.
Ulterior, planurile vor trebui prezentate ambasadorilor la Bruxelles și apoi vor fi discutate de președinți și prim-miniștri din întreaga UE la un summit al Consiliului European care începe pe 18 iunie.
Deși doresc să își limiteze propriile contribuții, grupul celor nouă contribuabili neți dorește să sublinieze că susține creșterea cheltuielilor pentru obiectivele declarate ale blocului comunitar, cum ar fi consolidarea securității naționale și consolidarea industriilor.