Diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi cel al persoanelor decedate a rămas în zona roşie, la -7.081, ceea ce indică un declin demografic constant, în pofida unei uşoare revenirii a natalităţii raportate la aceeaşi perioadă a anului precedent.
Numărul deceselor continuă să fie de 1,5 ori mai mare decât cel al naşterilor, confirmând tendinţa de îmbătrânire accelerată a populaţiei.
Naşterile, în scădere faţă de septembrie, dar peste nivelul din 2024
În luna octombrie 2025 au fost înregistrate 13.528 certificate de naştere. Cifra reprezintă o diminuare cu 1.092 de cazuri faţă de luna septembrie, respectiv o scădere de 7,5%. Totuşi, evoluţia rămâne pozitivă la o analiză interanuală, întrucât datele INS arată un avans de 14,3% al naşterilor comparativ cu luna octombrie 2024, adică cu 1.689 de nou-născuţi mai mult.
Chiar şi în aceste condiţii, România rămâne sub pragul necesar de înlocuire generaţională, într-o perioadă în care statele europene se confruntă cu provocări similare, însă cu intensităţi diferite. Specialiştii atrag atenţia că un singur an cu revenire parţială a natalităţii nu poate contrabalansa un deceniu de scădere continuă.
Mortalitate în creştere la nivel naţional
În octombrie 2025, numărul certificatelor de deces a ajuns la 20.609, în creştere cu 1.776 faţă de luna septembrie (+9,4%). Statisticile arată că 10.721 dintre decese au fost înregistrate în rândul bărbaţilor, iar 9.888 în rândul femeilor. Ritmul de creştere este mai accelerat în cazul deceselor feminine, cu +11,1%, în timp ce în rândul bărbaţilor creşterea a fost de +8%.
Un alt indicator îngrijorător îl reprezintă mortalitatea infantilă: în luna raportată, 70 de copii cu vârsta sub un an au decedat, cu 7 mai mult decât în septembrie.
Urban versus rural: decalaje menţinute
Discrepanţele între mediul urban şi cel rural persistă. În oraşe s-au înregistrat 10.380 decese, iar în mediul rural 10.229. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, mortalitatea a crescut cu 3,3% în mediul urban şi cu 2,9% în mediul rural.
Analiza pe sexe relevă că mortalitatea feminină a crescut mai rapid decât cea masculină în ambele medii. În urban, +4% în cazul femeilor faţă de +2,8% la bărbaţi, iar în rural +4,5% versus +1,5%.
Majoritatea deceselor, la vârste de peste 80 de ani
Structura deceselor pe vârste confirmă accelerarea procesului de îmbătrânire demografică. Aproape jumătate dintre decesele din luna octombrie – 42,7% – au fost înregistrate în rândul persoanelor de peste 80 de ani, echivalentul a 8.801 cazuri.
Segmentul 70-79 ani a reprezentat 27,5% din total (5.667 decese), iar categoria 60-69 ani 15,6% (3.224 decese). La polul opus, cele mai puţine decese au fost consemnate în rândul copiilor între 0-4 ani (89), al tinerilor între 5-19 ani (43) şi al adulţilor tineri de 20-29 ani (96).
Un declin ce se menţine
Sporul natural a rămas negativ atât în octombrie 2025 (-7.081), cât şi în octombrie 2024 (-8.144). Deşi diferenţa arată o uşoară ameliorare, experţii demografici subliniază că România continuă să înregistreze un nivel structural al mortalităţii superior natalităţii, ceea ce va avea efecte directe asupra pieţei muncii, sistemului de pensii şi serviciilor sociale în următorii ani.
Declinul demografic nu mai este, potrivit INS şi organizaţiilor internaţionale de profil, doar o realitate statistică, ci un fenomen cu impact social major care necesită măsuri urgente, coerente şi pe termen lung. Autorităţile sunt astfel puse în faţa necesităţii de a regândi politicile publice privind sustenabilitatea demografică, de la sprijinirea familiilor tinere la stimularea natalităţii, prevenţia medicală şi adaptarea serviciilor sociale la o populaţie în continuă îmbătrânire.