Taiwanul, guvernat democratic și revendicat de Beijing ca teritoriu al Chinei, a criticat în mod repetat China pentru ceea ce consideră a fi o viziune distorsionată asupra războiului, întrucât guvernul Republicii China era la acea vreme cel care lupta alături de Aliați.
Guvernul Republicii Chineze s-a refugiat în Taiwan în 1949, după ce a pierdut războiul civil în fața comuniștilor lui Mao Zedong, păstrând până azi denumirea oficială.
Cu ocazia Zilei Forțelor Armate din Taiwan, Lai a scris pe Facebook că generalul republican Hsu Yung-chang a semnat capitularea Japoniei în numele Chinei și a subliniat că este „încurajator” faptul că foștii membri ai Axei au devenit democrații de atunci.
„Poporul taiwanez prețuiește pacea și Taiwanul nu comemorează pacea prin țeava unei arme”, a afirmat el.
Lai a adăugat că definiția fascismului este largă și include naționalism extrem, control intens al libertății de exprimare, rețele de poliție secretă și „culturi evidente ale personalității în jurul liderilor autoritari”.
El nu a menționat direct parada militară a Chinei, la care Xi, flancat de Vladimir Putin și Kim Jong Un, a avertizat că lumea se confruntă cu o alegere între pace și război.
Unele televiziuni din Taiwan au transmis evenimentul, dar nu la fel ca în China.
„Cred că prezența celor trei lideri este menită să arate că ar putea fi dispuși să folosească forța pentru a invada Taiwanul și a amenința țările occidentale”, a spus Chen Ho-chien, proprietar de restaurant în Taipei, referindu-se la cei trei lideri.
China susține că partidul comunist a constituit „stâlpul” luptei împotriva Japoniei.
Ca răspuns la paradă, Consiliul pentru Afaceri cu China continentală, responsabil de politica Taiwanului față de China, a declarat că poporul și armata Republicii China au făcut „nenumărate sacrificii și contribuții și au obținut în cele din urmă victoria”.
„Comuniștii chinezi urmăreau doar să-și consolideze puterea și nu au adus nicio contribuție efortului de război”, se arată într-un comunicat.
„Indiferent câte resurse cheltuiesc comuniștii chinezi pentru evenimentele lor de celebrare, nu pot estompa faptele istorice de nezdruncinat”.
În timpul paradei Chinei, Lai a participat la o ceremonie memorială la Sanctuarul Național al Eroilor Revoluționari din Taipei, pentru a comemora cei care au murit luptând pentru Republica China, inclusiv cei care s-au confruntat cu Japonia și comuniștii.
China îl consideră pe Lai, care afirmă că doar poporul Taiwanului poate decide viitorul său, un „separatist” și i-a respins apelurile repetate pentru dialog. China a crescut masiv presiunea militară asupra Taiwanului, inclusiv prin desfășurarea de exerciții militare în apropiere.
Taiwanul a sfătuit cetățenii săi să nu participe la parada de la Beijing.
Cel mai notoriu participant din partea Taiwanului a fost Hung Hsiu-chu, fosta președintă a celui mai mare partid de opoziție, Kuomintang (KMT), care a condus Republica China în timpul războiului cu Japonia și s-a refugiat împreună cu guvernul republican în Taiwan în 1949.
KMT nu a trimis nicio delegație oficială la parada din Beijing.