Potrivit Magdei Vișoiu, există progrese vizibile în privința facilităților dedicate copiilor mici, între 0 și 6 ani. „Chiar și părinții intervievați care au copii mai mici și mai mari, adică au trecut din două ori prin procesele de a căuta o grădiniță, o creșă, simt că s-au mai făcut îmbunătățiri”, spune aceasta. Pe lângă deschiderea unor noi creșe private pentru familiile care își pot permite acest lucru, și creșele vechi au fost modernizate, iar unele unități noi au fost inaugurate. De asemenea, părinții cu copii mici nu resimt o nevoie urgentă de deplasare în afara cartierelor, dat fiind că cei mici nu au început încă școala și există mai puține obligații legate de educație și logistică.
Magda subliniază și un fenomen social care indică o ancorare tot mai puternică a familiilor în comunitățile locale: „Chiar observăm că cei cu copii mici își creează mai ușor comunități. Eu, personal, am copii mici și văd că în parcuri deja se simte un alt fel de vibe atunci când e vorba de această nouă etapă într-o familie”, adaugă ea. Pentru această categorie, apropierea de facilități, accesul la trotuare și străzi sigure, dar și la spații verzi, sunt elemente esențiale.
Pe de altă parte, realitatea este mult mai complicată pentru părinții copiilor cu vârste între 11 și 15 ani, o etapă critică ce marchează o tranziție majoră în viața familiei. „Copilul nu mai e mic, dar nici complet autonom”, explică analista. Nevoia acestor copii de a explora, de a se mișca și de a socializa este în plină creștere, însă orașul nu reușește să răspundă acestor cerințe. Lipsa spațiilor sportive, a cluburilor sau a zonelor verzi adecvate devine o problemă accentuată. De cele mai multe ori, mall-urile ajung să fie singurele locuri unde adolescenții își petrec timpul liber. „Orașul, din ce am înțeles din vocea părinților, nu e pregătit pentru această categorie de vârstă deloc. Nu au unde să se ducă, în afară de mall-uri,” spune Magda Vișoiu.
Mai mult, dificultățile nu sunt doar de ordin logistic, ci și de ordin educațional și social. Părinții se plâng că este greu să găsească cluburi sau activități gratuite care să răspundă nevoilor copiilor lor de explorare, mișcare și socializare. „Este foarte greu să găsești activități pentru ei”, adaugă analista, menționând riscurile asociate vârstei, când curiozitatea și nevoia de explorare sunt maxime. Un oraș care nu se adaptează acestor nevoi crește riscul ca tinerii să rămână închiși în fața ecranelor sau să intre în anturaje nepotrivite.
Un aspect esențial pe care Magda îl evidențiază este legătura dintre susținerea activităților sportive și educația pentru un stil de viață sănătos. „Ca părinte, astea două lucruri sunt foarte importante. Să poți să-i transmiți și să-i susții copilului iubirea pentru natură și pentru sport cred că schimbă mult paradigma în care crește un copil”, arată ea. Or, lipsa unor facilități adecvate, cluburi și activități dedicate nu este doar o problemă de infrastructură, ci una care afectează formarea și dezvoltarea armonioasă a generației viitoare.