Un jurnalist de investigație croat a depus o plângere la procurorii din Milano împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, pentru presupusa sa implicare în asediul capitalei Sarajevo din anii ’90, în care lunetiști din Italia și alte țări ar fi tras asupra civililor, potrivit The Guardian.
Vucic, acuzat că a participat la asediul capitalei Sarajevo
Săptămâna trecută, procurorii din Milano au demarat o anchetă pentru a identifica cetățenii italieni implicați, suspectați de comiterea de omor calificat cu cruzime extremă și motive inumane.
Potrivit relatărilor din Sarajevo, în ultimele zile, jurnalistul Margetic a publicat pe rețelele de socializare dovezi potrivit cărora Vucic, pe atunci un tânăr voluntar, s-ar fi aflat într-unul dintre punctele militare din Sarajevo de unde, conform martorilor, cetățeni străini și unități ultranaționaliste sârbe trăgeau asupra civililor, într-un fenomen descris drept un macabru „safari turistic”.
Anchetă privind atrocitățile din anii ’90
Ancheta a pornit de la o plângere depusă de Ezio Gavazzeni, un scriitor din Milano care a adunat dovezi privind acuzațiile, precum și de la un raport trimis procurorilor de fosta primăriță a orașului Sarajevo, Benjamina Karic. Gavazzeni a spus că a citit pentru prima dată relatări despre presupusii turiști-lunetiști în presa italiană din anii ’90, dar abia când a văzut documentarul Sarajevo Safari (2022), al regizorului sloven Miran Zupanic, a început să investigheze mai mult cazul.
Nicola Brigida, un avocat care l-a ajutat pe Gavazzeni să pregătească dosarul, a declarat: „Dovezile acumulate după o lungă investigație sunt bine fundamentate și ar putea duce la o anchetă serioasă pentru identificarea vinovaților. Există și raportul fostei primărițe a orașului Sarajevo”.
Gavazzeni a susținut că „mulți, foarte mulți italieni” ar fi fost implicați, fără a oferi o cifră. „Au fost germani, francezi, englezi… oameni din toate țările occidentale care au plătit sume mari ca să fie duși acolo pentru a trage în civili”.
El a adăugat că „nu au existat motivații politice sau religioase. Erau oameni bogați care mergeau acolo pentru distracție și satisfacție personală. Vorbim despre oameni pasionați de arme, care poate merg la poligon sau la safari în Africa”. Mai mult, potrivit acestuia, suspecții italieni se întâlneau în orașul Trieste și călătoreau la Belgrad, de unde erau însoțiți de soldați sârbi bosniaci până în dealurile capitalei Sarajevo: „Exista un trafic de turiști ai războiului care mergeau acolo ca să împuște oameni”, a spus el. „Eu îl numesc indiferență față de rău”.
Poziția lui Aleksandar Vucic față de acuzații
Vucic nu a comentat încă acuzațiile. Totuși, zvonuri privind perioada petrecută de el la Sarajevo circulă de ani întregi.
Într-un interviu din 2021 pentru un canal de televiziune bosniac, președintele Serbiei a negat explicit că ar fi tras vreodată asupra orașului asediat, descriind acuzațiile drept o manipulare politică ce își are rădăcinile în retorica naționalistă a tinereții sale și în fragilul echilibru de putere din regiune.
Asediul capitalei Sarajevo. Informații din dosar
Potrivit anchetatorilor, grupuri de „turiști-lunetiști” ar fi participat la masacre după ce au plătit sume mari de bani soldaților aparținând armatei lui Radovan Karadzic, fostul lider sârb bosniac condamnat în 2016 pentru genocid și alte crime împotriva umanității, pentru a fi transportați pe dealurile din jurul orașului Sarajevo, de unde puteau trage în populație „de plăcere”.
Între 1992 și 1996, peste 10.000 de oameni și-au pierdut viața la Sarajevo în timpul celui mai lung asediu modern, din cauza bombardamentelor și atacurilor lunetiștilor, după ce Bosnia și Herțegovina și-a declarat independența față de Iugoslavia. Lunetiștii erau, poate, cel mai temut element al vieții sub asediu la Sarajevo, întrucât loveau aleatoriu oameni pe străzi, inclusiv copii.
Citește și: FRF, sesizare la FIFA după meciul cu Bosnia: Scandări xenofobe şi suporteri evacuaţi abuziv