Datele culese între 1 – 7 aprilie în cadrul unui sondaj INSCOP Research arată, printre altele, că 3 din 4 români spun că intenționează să meargă în 2026 la Slujba de Înviere.
Capitolul I: Sărbătorile Pascale
Metodologia folosită
Datele au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026. Metoda de cercetare a fost interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor e de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Semnificația Paștilor
73.4% dintre cei intervievați spun că Paștile este, în primul rând, o sărbătoare religioasă. 12.1% o văd ca pe o sărbătoare de familie, 6.9% ca pe o tradiție culturală, 5.4% ca pe o sărbătoare comercială. 0.9% văd această sărbătoare ca pe o perioadă liberă din an. 0.4% menționează altceva, iar 0.9% nu știu ori nu răspund.
Sunt de părere, într-o proporție mai mare decât media, că Paștele este în primul rând o sărbătoare religioasă, în special: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din orașele mici.
Votanții PNL, persoanele între 45 și 59 de ani, cu educație superioară, angajații din sectorul public văd Paștele ca pe o sărbătoare de familie într-o proporție semnificativ mai mare decât restul populației.
Participarea la Slujba de Înviere în 2025
65.9% dintre participanții la sondaj afirmă că au participat în 2025 la Slujba de Înviere în noaptea de Paști, iar 34% spun că nu au participat. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.1%.
Declară că au participat în 2025 la Slujba de Înviere din noaptea de Paști în special: votanții AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară, angajații din domeniul public.
Nu au participat la Slujba de Înviere într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație superioară.
Intenția de participare la Slujba de Înviere 2026
75.6% dintre cei intervievați spun că intenționează să meargă anul acesta la Slujba de Înviere. La polul opus, 21.7% spun că nu vor. 2.7% nu știu ori nu răspund.
Intenționează să participe la Slujba de Înviere 2026 într-un procent mai mare decât media: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații la stat, persoanele cu cont de Facebook și Instagram.
Nu intenționează acest lucru într-o proporție mai mare față de restul populației: votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic.
Sursă foto - Inscop
Planuri pentru minivacanța de Paști
76.2% dintre respondenți spun că vor petrece minivacanța de Paște acasă. 9.6% spun că vor merge la rude sau prieteni, 2.5% că vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% în vacanță în străinătate. 3.7% nu s-au hotărât încă, 6% declară că nu vor face nimic special, iar 0.2% nu știu sau nu răspund.
Precizează într-o proporție major mai mare față de restul populației că își vor petrece minivacanța de Paște acasă: votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural.
Votanții PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din Capitală și angajații la stat declară într-un procent mai mare decât media că de Paște vor merge la rude sau prieteni.
Menționează într-un procent mai ridicat față de medie că își vor petrece minivacanța de Paște din acest an în vacanță la țară: votanții USR și persoanele între 30 și 44 de ani.
BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research vrea să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care autorii barometrului își doresc să contribuie la consolidarea democrației prin folosirea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.