Conform unui comunicat al Parchetului General, descinderile ses fac pe raza municipiului Bucureşti, la sediile sociale a patru societăţi comerciale, cu obiect de activitate comercializarea şi furnizarea energiei electrice, dar şi la locuinţele persoanelor fizice implicate în comiterea faptelor, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălare a banilor. Percheziţiilor domiciliare au ca scop descoperirea şi strângerea probelor cu privire la comiterea acestor infracţiuni, notează procurorii.
Despre ce firme ar fi vorba
Conform unor surse judiciare, ar fi vorba de firme din grupul Tinmar Energy. Procurorii afirmă că, în perioada aprilie - august 2022, societăţile din grup au făcut o serie de operaţiuni pe piaţa energiei electrice. Acestea au generat profituri semnificative, printr-un mecanism coordonat între societăţile din cadrul grupului. Patru firme din acest grup ar fi fost implicate în circuit.
Obiectivul manevrelor
Anchetatorii susțin că obiectivul principal al acestor operaţiuni a fost maximizarea sumelor compensate de la bugetul de stat prin schema instituită de OUG nr. 27/2022. Astfel, una dintre firmele grupului a solicitat decontări pentru lunile mai - august 2022 în valoare totală de 225.542.488 lei, iar alta de 295.354.585 lei.
"Exemplificăm schema de compensare aplicabilă cu privire la decontul lunar depus de una dintre societăţi. În luna august 2022, preţul mediu de referinţă de achiziţie al energiei electrice al acestei societăţii a fost de 2.479,68 lei/MWh.
În această lună, societatea a furnizat pentru clienţii non-casnici o cantitate de 72.269,50 MWh, rezultând un cost total de achiziţie de 179.204.961 lei, iar dacă se ţine cont de un cost cu dezechilibru maximal de 5%, costul maximal de achiziţie poate fi considerat - 188.165.209 lei. Din preţul mediu facturat de 1.685,43 lei/MWh, dacă se scad 488,55 lei/MWh (suma maximală a elementelor: 1. Componenta de furnizare, 2. Tarif de transport, 3. Tarif servicii de sistem, 4. Tarif de distribuţie, 5. TVA, 6. Accize, 7. Contribuţie cogenerare şi 8. Certificate verzi), rezultă un preţ mediu pe componenta de achiziţie de 1.196,88 lei/MWh, ceea ce înseamnă că din activitatea de furnizare pentru luna august 2022, societatea ar fi putut încasa o sumă minimală de 86.498.118,49 lei.
Din costul de achiziţie (cu dezechilibrele incluse) de 188.165.209,69 lei, dacă scădem suma minimală pe componenta de achiziţie (din factură) de 86.498.118,49 lei, rezultă că suma maximală ce putea fi solicitată pentru a fi decontată ar fi fost de 101.667.091,20 lei. Rezultă că, în mecanismul de compensare a preţurilor la energie reglementat de O.U.G. nr. 27/2022, practicarea unui preţ mediu de achiziţie mărit pentru cantitatea de energie electrică livrată clienţilor, a determinat un cuantum mai mare al sumelor decontate de la bugetul de stat în cadrul acestui mecanism", notează Parchetul în comunicat.
Au căutat să crească artificial prețul, acuză procurorii
Pentru a beneficia la maximum de acest mecanism, societăţile au căutat să mărească artificial preţul mediu de achiziţie pe care îl raportau autorităţilor. Prin urmare, două dintre firme au achiziţionat energie de pe piaţa pentru ziua următoare (PZU). Ulterior, a fost vândută către alte societăţi comerciale din grup, la preţuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacţii intra-grup.
În acest sens, furnizorul de energie şi o altă firmă din grup aveau rolul de intermediar, preluând energia la preţuri mai mari şi revânzând-o mai departe către alte două firme din grup, contribuind la creşterea preţului mediu raportat.
Tranzacții făcute prin contracte negociate direct
Tranzacţiile s-au realizat prin contracte negociate direct, scopul fiind creşterea preţului mediu de achiziţie, în contextul lipsei unui plafon maximal pentru calculul sumelor decontate de la bugetul statului conform O.U.G. nr. 27/2022.
În esenţă, susțin procurorii, energia circula între firmele grupului la preţuri artificiale, ceea ce le permitea să solicite de la stat sume disproporţionat de mari faţă de costul real suportat.
"Astfel, s-au creat scheme de tranzacţionare între persoanele juridice intra-grup: E.M. S.R.L. şi S. S.R.L. au vândut energie către T.E S.A. la preţ de 460 lei/MWh, iar T. E. S.A. a revândut către L. E. S.R.L. la preţuri între 800 şi 3500 lei/MWh, ulterior L. E. S.R.L. revânzând către E. M. S.R.L. şi S. S.R.L. la preţuri între 933,45 şi 3578,93 lei/MWh. Concret, un exemplu este circuitul din luna mai 2022: E. M. S.R.L. A vândut către T. E. S.A. la preţul de 439,68 lei/MWh, T. E. S.A. a vândut către L. E. S.R.L. cu 999,44 lei/MWh, iar L. E. S.R.L. a revândut către E. M. S.R.L. cu 1.181,29 lei/MWh, generând profit semnificativ şi influenţând astfel preţul mediu de achiziţie raportat în cererile de decontare către bugetul de stat. Această 'rotire' a energiei între societăţile din cadrul grupului a permis E.M. şi S. să raporteze un preţ mediu de achiziţie mult mai ridicat decât cel real de pe piaţă. Creşterea preţului mediu de achiziţie a condus la sume compensate foarte mari de la bugetul de stat.
S-a constatat, totodată, migrarea a 1.946 de locuri de consum de la T. E. S.A. către E.M. S.R.L. şi S. S.R.L., astfel încât acestea să justifice necesitatea achiziţionării unor cantităţi semnificative de energie electrică, creând totodată premisa creşterii valorii compensate de la buget, cu CLC-urile incluse la plafonare aproape duble în lunile iulie şi august 2022.
Cantităţile totale achiziţionate de E. M.S.R.L. au fost de 2.560 MWh în luna mai, 15.366 MWh în luna iunie, 47.401 MWh în luna iulie şi 62.656 MWh în august, cu preţ mediu ponderat crescând de la 975,33 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh; pentru S. S.R.L., cantităţile au fost de 1.107 MWh în luna mai, 40.756 MWh în iunie, 76.441 MWh în iulie şi 89.502 MWh în luna august, cu preţ mediu ponderat de la 972,52 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh", precizează Parchetul.
Societăţile au crescut rapid portofoliul de clienţi
În opinia procurorilor, societăţile au crescut rapid portofoliul de clienţi, preluând consumatori de la furnizorul de energie. De asemenea, au raportat un număr mai mare de locuri de consum (CLC). Migrarea clienţilor a fost strâns legată de mecanismul de compensare, respectiv cu cât erau mai mulţi clienţi şi cu cât era mai mare preţul mediu de achiziţie, cu atât suma compensată era mai mare.
Mai mult, operaţiunile desfăşurate nu respectau nici prevederile art. 57 alin. 61 din Legea energiei nr. 123/2012, care obligă furnizorii să acopere cel puţin 50% din necesarul portofoliului prin producţie proprie ori contracte la termen, şi nu de pe pieţe spot. Prin acest mecanism, profitul grupului a fost maximizat în detrimentul bugetului de stat.
Folosirea mecanismului de compensare pentru a genera câştiguri rapide, acuză procurorii
Totodată, această strategie a combinat coordonarea între societăţi, creşterea artificială a portofoliului de clienţi şi folosirea mecanismului de compensare pentru a genera câştiguri rapide.
În concluzie, susțin procurorii, activitatea grupului respectiv între lunile aprilie şi august 2022 reprezintă un exemplu de manipulare a pieţei şi a mecanismelor de compensare, prin tranzacţii intragrup şi mărirea artificială a preţului energiei, toate având ca scop maximizarea profiturilor pe seama bugetului de stat, scrie Agerpres.