Un nou val de tensiuni agită Asia de Sud după ce oficiali din serviciile de informații pakistaneze au lansat un avertisment grav: India ar fi ridicat din nou în aer avioane de vânătoare, pregătindu-se să lovească sediul parlamentului pakistanez din zona Kașmir – teritoriu cu majoritate musulmană și punct nevralgic al disputelor istorice dintre cele două state. Islamabadul a răspuns cu un mesaj ferm, anunțând posibilitatea unor "măsuri decisive".
Acțiunile recente ale Indiei s-au soldat cu pierderi tragice: cel puțin 41 de persoane, inclusiv șapte copii, au murit în urma bombardamentelor asupra mai multor obiective din Pakistan. Comunitatea internațională privește cu îngrijorare această escaladare, iar BBC a analizat situația prin patru întrebări esențiale.
Bombardamentele recente
Loviturile masive lansate de forțele indiene asupra unor regiuni din Pakistan au șocat opinia publică globală. Națiunile Unite au cerut moderație și au avertizat în privința riscurilor unui conflict deschis. În același timp, solidaritatea lumii islamice cu Pakistanul a crescut simțitor, în timp ce manifestații ample au avut loc atât în marile orașe pakistaneze, cât și în diaspora, inclusiv la Londra.
Președintele american, Donald Trump, a revenit cu un apel la calm, după reacția inițială:
"Este ceva teribil. Poziţia mea este următoarea: eu mă înţeleg cu amândouă (N.R. ţările), le cunosc foarte bine şi vreau să văd că rezolvă situaţia. Vreau să se oprească. Şi sper că se pot opri acum, s-au descărcat. Le cunosc pe amândouă, avem relaţii foarte bune cu ambele ţări şi vreau să se oprească acest conflict. Dacă pot face ceva, orice, ca să ajut, voi fi acolo."
India și Pakistan se acuză reciproc și își afirmă dreptul de a riposta. În acest climat tensionat, 20 de aeroporturi de pe teritoriul indian, în apropierea graniței, vor rămâne închise pentru cel puțin trei zile.
1)O nouă escaladare?
În trecut, evenimente similare au condus la reacții militare semnificative. Atacul din Pahalgam pare să fi determinat o acțiune de amploare fără precedent: India susține că a lovit simultan centre ale trei grupuri militante – Lashkar-e-Taiba, Jaish-e-Mohammed și Hizbul Mujahideen – localizate atât în Kashmir, cât și în Pakistanul propriu-zis.
Conform autorităților indiene, cele mai apropiate ținte au fost la Sialkot, în apropierea graniței, iar cea mai profundă incursiune a vizat un sediu al Jaish-e-Mohammed din Bahawalpur, situat la 100 de kilometri în interiorul teritoriului pakistanez.
De cealaltă parte, Islamabadul recunoaște că au fost vizate șase locații, dar respinge acuzațiile privind prezența unor baze teroriste. Istoricul Srinath Raghavan observă o schimbare de strategie din partea Indiei: dacă în trecut raidurile se limitau la Linia de Control din Kashmir, acum au fost vizate obiective din Punjabul pakistanez, inclusiv din orașe importante precum Bahawalpur și Muridke. Acest gest transmite un mesaj mai larg și indică o extindere clară a ariei de acțiune.
Ajay Bisaria, fost ambasador indian la Islamabad, susține că aceste atacuri fac parte dintr-o strategie de reafirmare a forței de descurajare a Indiei, care – în viziunea sa – se erodase de la conflictul din 2019.
2)Se poate transforma acest schimb de focuri într-un conflict extins?
Analizele experților sugerează că o reacție din partea Pakistanului este aproape sigură, însă amploarea acesteia va depinde de diplomația de criză. Fostul diplomat Bisaria avertizează că următoarea fază ar putea fi critică, iar gestionarea ei va necesita eforturi serioase pe plan diplomatic.
Din perspectiva pakistaneză, analiști precum Ejaz Hussain cred că reacțiile Indiei erau previzibile și că Pakistanul se va vedea nevoit să răspundă, cel mai probabil prin lovituri chirurgicale proprii. Mai mult, aliați ai săi din lumea arabă ar putea răspunde, având în vedere modul în care percep India și implicarea Statelor Unite în alte regiuni.
Profesorul american Christopher Clary subliniază că, în contextul dimensiunii atacurilor indiene și al pierderilor cauzate, o abținere totală a Pakistanului ar putea fi interpretată ca o slăbiciune strategică. El afirmă că un răspuns este probabil, dar se va concentra, cel mai probabil, pe obiective militare.
Totuși, există și voci care cred că o soluție negociată rămâne posibilă. Clary estimează că am putea asista la un schimb limitat de lovituri urmat de o detensionare, dacă ambele părți aleg să nu escaladeze în continuare.
3)Va reacționa Pakistanul și va forța o contraofensivă?
Atmosfera publică din Pakistan e diferită față de episoadele anterioare de tensiune. Analistul Umer Farooq atrage atenția asupra lipsei unei reacții isterice la nivel național, într-un context politic intern complicat, marcat de încarcerarea liderului popular Imran Khan.
Totuși, dacă starea de spirit se schimbă în zone-cheie, cum este Punjabul central, armata ar putea fi presată să acționeze. Dr. Hussain consideră că armata ar putea folosi această oportunitate pentru a-și recâștiga sprijinul pierdut, în special în rândul claselor urbane care i-au reproșat implicarea în politică.
Mai multe surse media pro-guvernamentale din Pakistan au început deja să promoveze o imagine de forță, afirmând – fără confirmare independentă – că mai multe avioane indiene ar fi fost doborâte.
4)Este posibil un pas înapoi din partea ambelor țări?
După atentatul din Pahalgam, autoritățile indiene au luat rapid măsuri ferme: au închis punctul principal de trecere a frontierei, au suspendat tratate bilaterale privind apa, au retras vizele pentru pakistanezi și au expulzat diplomați. Spațiul aerian a fost închis pentru zborurile din Pakistan, replicând acțiuni similare ale Islamabadului.
Răspunsul pakistanez a inclus retragerea dintr-un tratat de pace semnat în 1972 și o serie de contra-măsuri diplomatice și comerciale.
Acest scenariu amintește de criza din 2019, declanșată de atentatul din Pulwama, care a dus la un schimb de lovituri aeriene și la capturarea unui pilot indian. Atunci, eliberarea pilotului de către Pakistan a fost interpretată drept o deschidere spre dialog.
Ajay Bisaria remarca recent că India a fost, la momentul respectiv, dispusă să exploreze soluții diplomatice deoarece își atinsese obiectivele militare, iar Pakistanul reușise, la rândul său, să își salveze imaginea internă, potrivit BBC.
CITEȘTE ȘI: China şi Rusia, reacții după escaladarea militară dintre India şi Pakistan. SUA: Sperăm să se termine rapid