Motivarea CCR se referă la pragul minim cu privire la abuzul în serviciu, reprezentat de salariul minim brut pe economie, cu privire la care CCR subliniază că este opțiunea suverană a Parlamentului. De asemenea, au fost reduse termene de prescripție. Totodată, se referă și la traficul de influență.
CCR a admis parţial, pe 25 octombrie 2018, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale şi au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.