Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a explicat la DC NEWS cum încearcă Armata României să răspundă amenințărilor cu drone și de ce achizițiile de noi sisteme nu rezolvă imediat problema.
Incidentele cu drone s-au întețit în ultimele luni. Piloţii români au doborât deja patru drone, trei în spaţiul aerian românesc şi una în Lituania. Invitat în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a fost întrebat de jurnalistul Tudor Curtifan ce s-a schimbat de la izbucnirea războiului din Ucraina din moment ce țara noastră a început abia recent să doboare unele drone care pătrund în spațiul aerian național.
Miruță a explicat că România își consolidează capacitățile de apărare împotriva dronelor, însă noile sisteme contractate vor ajunge în țară abia peste câțiva ani. Până atunci, Armata Română își adaptează permanent echipamentele existente la noile tipuri de drone și cere sprijin aliat pentru această perioadă de tranziție.
Radu Miruță: România și-a făcut temele exemplar și am mers la NATO cu vocea mult mai apăsată
"Am spus de foarte multe ori că în ultimii doi ani și jumătate de când cad drone trebuia să angajăm aceste drone și poate că a fost o teamă strategică. Nu știu... Ce s-a schimbat față de acum doi ani și jumătate când au căzut primele drone față de momentul în care suntem?", a întrebat Tudor Curtifan.
"Nu știu cum era acum doi ani și jumătate. Vă pot spune ce schimbăm noi de obicei o dată la două săptămâni. Acum am ajuns să schimbăm cam o dată la săptămână. Sunt trei paliere. Ce ne lipsea din înzestrare cu privire la capacități de luptă anti-dronă, care nu fuseseră cumpărate, este bucata pe care am înțeles-o și pentru care România și-a făcut temele exemplar. În patru luni de zile am identificat punctual ce nu avem. Am mers la NATO și s-a spus că ceea ce spunem noi este valid. Am cerut sprijin. Am venit acasă și ne-am făcut temele. Din banii pe care i-am avut, oportunități SAFE, am contractat aceste capabilități, după care ne-am dus înapoi la NATO cu vocea mult mai apăsată și am arătat contractele. Uitați, România, în trei luni de zile, nu vă spune că are planuri, România a semnat, numai că ce scrie aici ca termen de livrare este peste un an și jumătate, 2-3 ani, motiv pentru care România cere cu toată apăsarea sprijin aliat pentru perioada temporară în care noi ne-am făcut temele, dar durează livrarea. Asta e o bucată care ține de plan pe termen mediu", a declarat Radu Miruță.
"Armata României are niște capabilități limitate"
Miruță recunoaște că momentan Armata României are capabilități limitate, așa că până la sosirea noilor echipamente, militarii sunt nevoiți să adapteze sisteme existente în funcție de caracteristicile dronelor observate.
"Armata României are niște capabilități la dispoziție. Ele sunt limitate. Există o operațiune pe care Armata Română o desfășoară în zona în care se observă că vin cu o frecvență mai mare și există în permanență o repoziționare, o readaptare a ceea ce noi avem, în funcție de detaliile pe care le observăm la drone. Spre exemplu, la drone Geran-2 am observat că s-a modificat motorul. Acum sunt două pistoane care au două țevi de eșapament care au un radiator mai mare de disipare a căldurii", a explicat Miruță.
Cum sunt doborâte dronele. Miruță, explicații
Apoi, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a explicat cum se desfășoară acum operațiunile de doborâre a dronelor.
"Pentru cei care nu urmăresc foarte detaliat cum se întâmplă, în general dronele nu se dau jos că cineva țintește ca la vânătoare, ci sunt echipamente care, în funcție de pragul amprentei termice, în funcție de câtă căldură degajă motorul dronei respective, capătul rachetei urmărește acea dronă și o dă jos pentru că trebuie să reacționăm și pe timp de noapte, și pe timp de ceață, adică și în condiții în care nu ai vizibilitate spre drona respectivă, de cele mai multe ori. Drona zboară cu 180 km/h, nu apuci să o vezi tu din punctul de observație și să o dai jos. Pe baza informațiilor de la radar trebuie să tragi în ea de la câțiva kilometri fără să ai vizibilitate directă", a mai spus ministrul interimar al Apărării.
"O personalizare românească"
Miruță spune că specialiștii români încearcă să scoată maximum din capabilitățile avute.
"Aceste lucruri au fost în permanență analizate și am modificat bucățile pe care noi le aveam, astfel încât să ducem capabilitatea în pragul de sensibilitate pe care noi îl bănuim acolo. Acesta este una aspect. Pentru cei mai tehnici, se știe că atunci când se vinde un produs făcut de o fabrică, el se vinde făcând anumite lucruri. Telefonul acesta este vândut să facă anumite lucruri (arată un telefon n.r.). Dacă un programator intră în el, dacă are acces la circuitele electronice, folosind deja hardware-ul lui, îți poți da seama că poți lua anumite semnale care nu sunt folosite în mod obișnuit de produs, poți extrage datele de acolo și le poți folosi pentru a fi input la un alt sistem, care a făcut de la un alt producător.
Am încercat această personalizare românească cu niște oameni foarte pricepuți care încearcă să scoată maximum din capabilitățile avute, pe care producătorul nu le-a gândit neapărat în sensul acesta pentru că sunt capabilități de la mai mulți producători și ne-am dat seama că unele semnale, care nu sunt folosite de produs în sensul acela, sunt luate de acolo și sunt folosite de un alt produs făcut de o altă firmă. Lucrurile acestea ajută în ceea ce privește situațiile pentru care înainte nu aveam soluție", a continuat Miruță.
Totuși, ministrul interimar al Apărării atrage atenția că nici acum nu există soluții pentru toate situațiile.
"Nu există soluții pentru toate situațiile. Adică așteptarea asta că dacă vezi în România o coadă de drone, Armata instant să o dea jos absolut oriunde, e o așteptare frumoasă, dar nu e o așteptare realistă. Și nu doar în România, deci nu spun că România are un handicap", a punctat Radu Miruță.