Cancerul de colon este un tip de cancer al cărui punct de plecare este la nivelul colonului, un segment important al tractului digestiv. Deseori este folosit termenul de cancer colorectal, care include cancerul colonului și al rectului. Cancerul colorectal reprezintă o serioasă problemă de sănătate publică, fiind cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în România și o cauză importantă de mortalitate, din cauza diagnosticării tardive.
Inițial, afecțiunea se manifestă ca un polip mic, necanceros (benign) pe peretele interior al colonului. În timp, o parte dintre acești polipi devin cancere de colon.
Polipii pot fi de mici dimensiuni și, dacă produc simptome, acestea sunt minore. Din acest motiv, recomandările medicilor includ teste de screening pentru cancerul de colon, inclusiv identificarea și îndepărtarea polipilor înainte de a deveni tumori cu potențial malign.
Printre factorii de risc în cancerul de colon și rect se numără:
Vârsta înaintată;
Antecedentele de cancer colorectal, de polipi colonici, polipi rectali și anali sau alte tumori colorectale benigne;
Bolile inflamatorii intestinale (Boala Crohn și colita ulcerativă);
Sindroamele ereditare – polipoză adenomatoasă familială, sindrom Lynch/cancer colorectal nonpolipozic ereditar, sindromul Gardner. În acest caz, este recomandat un consult de genetică medicală;
Istoricul familial de cancer colorectal;
Regimul alimentar bogat în grăsimi și sărac în fibre;
Sedentarismul;
Diabetul zaharat;
Obezitatea;
Fumatul;
Consumul de alcool.
Semnele și simptomele în cancerul de colon
Tumorile localizate la nivelul colonului drept (colonul ascendent) sunt de cele mai multe ori asimptomatice, dar pot să apară unele simptome, precum:
Anemie secundară semnificativă;
Dureri abdominale difuze;
Balonare,
Scădere în greutate;
Oboseală;
Tulburări de tranzit intestinal.
Tumorile localizate la nivelul colonului stâng (descendent și sigmoid) sunt mai frecvente, iar printre simptomele resimțite de pacient se numără:
Rectoragii (prezența sângelui în materiile fecale);
Meteorism accentuat;
Tranzit intestinal alterat (scaune diareice multiple, pe o perioada mai lungă de timp, constipație prelungită, sau alternativ diaree și constipație).
Totul despre cancerul de colon
Într-un eveniment mai vechi, general maior prof.dr. Florentina Ioniță Radu a explicat care sunt factorii de risc şi semnele care ar trebui să trimită pacienţii la medicul specialist, atunci când vine vorba despre cancerul colorectal.
„Este o parte de prevenţie primară, iar alta de prevenţie secundară. Prevenţia primară se referă la tot ansamblul de factori pe care-l cunoaştem: alimentaţie, stres, fumat şi aşa mai departe. Dar în mod particular, la cancerul de colon sunt nişte factori de risc specifici: mă refer la pacienţi care au avut antecedente de cancer de colon în familie (mamă, tată, fraţi, surori, unchi, bunici). Deci este un lucru important.
Dacă pacientul respectiv a mai avut alte neoplazii în cursul vieţii este foarte important: dacă a avut un cancer genital, un cancer mamar, dacă a avut cancer situat în altă parte, riscul de a fi cancere metacrone este destul de mare.
De asemenea, dacă pacientul se ştie că avea la un moment dat un polip care a fost rezecat. Faptul că genetic el s-ar putea să vină dintr-o familie cu polipoză – afecţiuni caracterizate genetic de apariţie a polipilor care nu sunt, într-o primă fază, cancerigeni, nu au caracter de neoplazie, dar care, cu timpul, pot să devină", a explicat prof.dr. Florentina Ioniță-Radu.
Semnele care trebuie să trimită pacientul la medic pentru investigaţii
„De asemenea, bolile inflamatorii intestinale: rectocolita ulcero hemoragică şi boala Crohn reprezintă factori de risc pentru cancerul de colon. Deci sunt, în mod special pentru cancerul de colon, sunt factori specifici care sunt cunoscuţi în principiu de cetăţenii care doresc să facă screening. Pentru că este mult mai simplu să faci o metodă de screening care este ca şi cum ai recolta un examen coproparazitologic, poate chiar şi mai uşor, decât să faci colonoscopie. (...) Am pacienţi care vin să-şi facă screeningul făcând colonoscopie direct. Procentul este de 80-90% colonoscopii albe ca să spun aşa. Nu sunt bolnavi, nu găsim nimic, ceea ce ne bucură foarte tare. Poate că aplicând metoda de screening nu mai e cazul să faci colonoscopie. Eu zic că sunt multe lucruri care pledează pentru asta.
Există însă şi masa tăcută. Pacient care nu are simptomatologie dar care are o scădere în greutate, are o astenie fizică. Şi aceste simptome sau semne indirecte, tulburările de tranzit intestinal – sindrom diareic sau constipaţia – reprezintă nişte semnale de alarmă", subliniază prof.dr. Florentina Ioniță-Radu.
VEZI ȘI: Prof. Dr. Cristian Gheorghe, doctor în medicină, medic specialist Medicină Internă, cu competență în endoscopie digestivă la Clinica de Gastroenterologie Fundeni, la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News:
VEZI ȘI: Specialist de excepție în endoscopia intervențională, Prof. Dr. Gabriel Constantinescu, medic primar gastroenterologie și medicină internă, conduce Departamentul de Endoscopie Intervențională din Spitalul Clinic SANADOR și coordonează Centrul de Excelență în Endoscopia Digestivă Diagnostică și Terapeutică SANADOR Floreasca:
VEZI ȘI: Dr. Răzvan Stavri, medic primar Chirurgie generală. Are competență în chirurgie laparoscopică nivel II (tehnici avansate):
Într-un interviu acordat DC News, dr. Răzvan Stavri, medic specialist Chirurgie Generală, Chirurgie Oncologică, de la Spitalul Clinic Sanador, a explicat de la ce vârstă ar trebui ca oamenii să se prezinte la medic pentru screeningul cancerului de colon. Medicul a subliniat faptul că un screening făcut la timp creşte şansele de a se depista eventualele probleme în fază incipientă, ceea ce duce şi la creşterea ratei de supravieţuire.
"Recomandările, cel puţin la nivel european, pentru screeningul cancerului de colon vizează atât bărbaţii, cât şi femeile, în mod egal. Nu există discriminare din acest punct de vedere. Ar trebui făcut screeningul colonoscopic la nivelul populaţiei începând de la vârsta de 50 de ani. În unele ţări s-a scăzut chiar la 45 de ani. Este ocazia cu care găsim leziuni precanceroase, momentul în care se pot depista cancere în fază incipientă şi la care modalităţile terapeutice sunt mult mai variate şi mult mai bune ca şi rată de supravieţuire şi ca prognostic", a explicat dr. Răzvan Stavri.
"Cancerul de colon afectează un pic mai mult din populaţia masculină decât din cea feminină, dar diferenţele sunt foarte mici. Dacă o luăm ca şi incidenţă a cancerului, la bărbaţi este pe locul doi, iar la femei este pe locul trei. Dar aceste lucruri contează mai puţin. Important este că acest tip de cancer afectează din ce în ce mai mult populaţia cu un stil de viaţă occidental, iar România se încadrează din ce în ce mai mult în această categorie, iar o dată cu aceste modificări au apărut şi noi probleme", a explicat Dr. Răzvan Stavri.
"Simptomele apar, din păcate, în fazele mai avansate ale bolii. Cancerul este o boală cu o evoluţie insidioasă, iar aceste simptome apar destul de târziu.
Ele ar fi în primul rând cele digestive, date de tulburările de tranzit, o alternanţă constipaţie – diaree, anemia, starea de oboseală, sângerările rectale – şi aici e o discuţie pentru că marea majoritate a pacienţilor vin pentru o patologie aşa zisă proctologică, se dă foarte mult vina pe patologia hemoroidală pentru orice sângerare rectală şi este imperios necesar să efectuezi o investigaţie endoscopică în momentul în care ai o suspiciune de cancer şi, cu atât mai mult, nu se operează nicio patologie benignă de colon sau de rect fără a avea efectuat un control colonoscopic în prealabil", a explicat medicul Răzvan Stavri de la Spitalul Clinic Sanador.