Tot mai mulți angajați renunță la programul clasic de lucru de la 9 la 17 în favoarea "microshiftingului", un model flexibil care împarte ziua de muncă în intervale scurte și concentrate.
Un program adaptat vieții personale
Jen Meegan, head writer și cofondatoare a unei agenții de servicii creative, și-a organizat programul astfel încât începe munca dimineața devreme, apoi își împarte ziua între sarcini profesionale și responsabilități personale, revenind la lucru în sesiuni concentrate.
Acest model le permite angajaților să își organizeze activitatea în funcție de viața personală, nu invers, punând accent pe rezultate, nu pe timpul petrecut la birou. Meegan consideră că pauzele pot stimula creativitatea, deoarece ideile apar mai ușor atunci când nu există presiunea constantă a lucrului în fața ecranului.
Popularitatea crește odată cu munca remote
Popularitatea microshiftingului a crescut odată cu extinderea muncii remote și hibride după pandemie. Kevin Rockmann, profesor de management la Universitatea George Mason, explică faptul că, pe măsură ce organizațiile oferă mai multă autonomie angajaților, aceștia sunt tot mai încurajați să adopte astfel de modele de lucru.
Susținătorii acestei abordări spun că împărțirea muncii în intervale scurte, alternată cu pauze, poate îmbunătăți productivitatea și creativitatea. Rockmann arată că momentele în care oamenii se detașează de sarcini sunt adesea cele în care apar cele mai bune idei.
Unele companii au început deja să aplice acest model. Shellie Garrett, care a coordonat o echipă în perioada pandemiei, le-a permis angajaților să își stabilească singuri programul, cu condiția să fie disponibili pentru situații urgente și să își îndeplinească obiectivele. Ea consideră că această autonomie a dus la rezultate mai bune și la un nivel mai ridicat de satisfacție în rândul angajaților.
Beneficii pentru viața personală
Pentru mulți, flexibilitatea oferită de microshifting are un impact pozitiv asupra vieții personale. Amanda Elyse, profesoară de drept și expert în politici publice, spune că acest model îi permite să petreacă mai mult timp cu familia și să își organizeze mai bine ziua.
Cu toate acestea, există și riscuri. Rockmann atrage atenția că programele diferite pot afecta colaborarea în echipă, deoarece sincronizarea între colegi devine mai dificilă, iar accentul cade mai mult pe individ decât pe relațiile profesionale.
Angajatorii se confruntă și cu provocări legate de responsabilitate. Pranav Dalal, CEO al unei companii de recrutare remote, spune că microshiftingul este deja practicat informal, mai ales în pozițiile de conducere, unde contează rezultatele, nu programul strict.
Totuși, el subliniază că acest tip de flexibilitate poate deveni problematic dacă este abuzat, deoarece poate genera tensiuni în echipă și scăderea performanței.
Util pentru persoanele cu probleme de sănătate
Pentru unele persoane, acest model este esențial din motive de sănătate. Isabelle "Izzy" Young, organizator politic, spune că flexibilitatea îi permite să își adapteze programul în funcție de starea sa, în contextul unor probleme cronice de sănătate.
Pe de altă parte, acest mod de lucru poate estompa granița dintre viața profesională și cea personală, ceea ce face ca angajații să simtă că nu se deconectează complet de la muncă.
Shellie Garrett consideră că microshiftingul a fost esențial pentru a putea continua activitatea în condiții dificile, subliniind beneficiile acestui model.
Pe măsură ce acest trend se extinde, angajații sunt încurajați să discute deschis cu angajatorii și să argumenteze de ce acest mod de lucru le poate crește eficiența și creativitatea, potrivit IndiaNews.