Grecia se confruntă cu un val de proteste și o grevă generală declanșată de planurile guvernului de a introduce o zi de muncă de până la 13 ore, potrivit dw.com.
Sindicatele și lucrătorii se opun vehement reformelor, considerându-le o amenințare directă la adresa drepturilor angajaților și a echilibrului dintre viața profesională și cea personală. Greva generală, anunțată astăzi, 1 octombrie, a fost gândită ca un blocaj total al țării: navele rămân în porturi, zborurile sunt suspendate, iar trenurile nu circulă.
Ce propune guvernul elen
Propunerea vine în contextul în care guvernul conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis a transformat piața muncii din Grecia într-una dintre cele mai „flexibile” din Europa. Din iulie 2024, angajații din industrii precum retailul, agricultura sau anumite servicii pot fi obligați să lucreze șase zile pe săptămână, cu o plată suplimentară de 40% pentru a șasea zi. Deși săptămâna de lucru rămâne oficial de 40 de ore, angajatorii pot cere până la două ore suplimentare pe zi, teoretic voluntare, dar în practică adesea impuse fără compensații adecvate.
Ministra Muncii, Niki Kerameos, susține că noua legislație oferă doar „excepții” aplicabile în maximum 37 de zile pe an și că are scopul de a răspunde nevoilor urgente ale companiilor. Ea insistă că munca suplimentară va rămâne opțională și că angajații pot beneficia de o plată suplimentară de 40%.
Printre prevederile proiectului de lege se numără și posibilitatea distribuirii „flexibile” a concediilor, alocarea a până la 120 de minute suplimentare de muncă pe zi și contactarea angajaților prin aplicații mobile. De asemenea, se propune legalizarea unei săptămâni de lucru de patru zile, păstrând însă cele 40 de ore.
Critici la adresa proiectului
Cu toate acestea, scepticismul persistă. Mulți greci sunt deja nevoiți să aibă două locuri de muncă din cauza salariilor mici. Potrivit Eurostat, grecii lucrează în medie 1.886 de ore pe an, cel mai mult din întreaga Uniune Europeană, dar au o productivitate mai mică și o putere de cumpărare cu 30% sub media UE.
În replică, sindicatele, în frunte cu GSEE (Confederația Generală a Muncitorilor din Grecia), acuză guvernul că legalizează abuzurile deja existente și cer reducerea programului la 37,5 ore pe săptămână, așa cum este în multe alte state europene. Protestul din 1 octombrie are ca slogan „epuizarea nu este dezvoltare, rezistența umană are limite”. Potrivit liderilor sindicali, lucrătorii greci trăiesc deja într-o distopie marcată de burnout și epuizare.
Un specialist în relații de muncă avertizează că aceste reforme nu vor aduce beneficii reale: vor scădea satisfacția la locul de muncă, vor afecta productivitatea, calitatea produselor și serviciilor, și vor duce la costuri mai mari per unitate de muncă. Astfel de măsuri trebuie aplicate doar în cazuri excepționale și prin negociere colectivă, nu impuse la scară largă.