Jurnalista Floriana Jucan a spus că investigația realizată de revista Q Magazine privind contractele derulate de statul român prin Programul SAFE ridică suficiente semne de întrebare pentru a justifica verificări din partea autorităților.
Potrivit acesteia, materialul este construit exclusiv pe baza documentelor oficiale și nu formulează acuzații, ci solicită clarificări și acces la documentele relevante.
În investigație, Q Magazine afirmă că succesiunea deciziilor din noiembrie 2025 ridică întrebări cu privire la modul în care au fost derulate procedurile din Programul SAFE. Publicația scrie că parteneriatul cu Rheinmetall și o înțelegere privind furnizarea de echipamente militare au fost anunțate înainte ca ordonanța de urgență care stabilea regulile programului să fie adoptată.
Întâi s-a stabilit furnizorul, apoi s-a făcut legea. Patru săptămâni din noiembrie 2025 explică tot ce refuză Guvernul să explice de două luni, scrie sursa citată.
3 noiembrie: premierul Ilie Bolojan și Armin Papperger, CEO Rheinmetall, participă împreună la semnarea primului parteneriat.
6 noiembrie: proiectul ordonanței SAFE este înregistrat.
12 noiembrie: Guvernul anunță public „o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare” cu Rheinmetall.
17 noiembrie: CSAT avizează proiectul ordonanței. 20 noiembrie: ordonanța este adoptata.
24 noiembrie: CSAT aprobă planul de 16,68 miliarde de euro, împrumutați de statul român prin Comisia Europeană, pe o perioadă de 45 de ani.
28 noiembrie: cererea pleacă la Bruxelles.
Regula selecției și relația cu furnizorul au fost construite în paralel, în aceleași trei săptămâni, de aceiași oameni, iar „înțelegerea de furnizare” a fost anunțată public înainte ca regula să existe. Într-un stat de drept, regula selectează partenerul.
Un alt element invocat este răspunsul primit de la Cancelaria Prim-Ministrului, potrivit căruia, în cazul celor 15 proiecte analizate, nu s-a aflat în situația în care să existe mai mulți ofertanți eligibili care să necesite întocmirea unui clasament. Q Magazine consideră că această explicație ridică întrebări privind nivelul de competiție din cadrul procedurilor și solicită publicarea documentelor care au stat la baza selecției:
„Regula și partenerul au fost negociate în paralel — iar partenerul a fost anunțat înaintea regulii. Opt luni mai târziu, Cancelaria recunoaște în scris, la solicitarea Q Magazine, că la niciunul dintre cele cincisprezece proiecte ale Armatei române nu a existat un clasament între minimum doi ofertanți eligibili: „ipoteza nu este incidentă”. Desigur că nu este. O cursă cu un singur alergător nu are nevoie de cronometru”, mai notează sursa citată.
„Timp de două luni am scris că statul refuză să arate documentele competiției din programul SAFE. Ne-am înșelat. Statul ne-a comunicat, politicos, că nu a fost cazul ca acestea să existe”, scrie în același articol.
Puse una lângă alta — înțelegerea de furnizare anunțată înaintea legii și mărturisirea că ipoteza competiției nu s-a realizat la niciun proiect —, cele două documente ale statului conduc singure spre concluzia care riscă să rămână: procedura din primăvară nu a fost o selecție deschisă, ci formalizarea administrativă a unei opțiuni politice anunțate anterior.