Loviturile aeriene constante ale armatei ruse asupra sistemului energetic ucrainean i-au determinat pe vecinii direcți ai Rusiei să își regândească apărarea propriilor centrale și rețele de distribuție.
Estonia, Letonia, Lituania și Polonia beneficiază de 113 milioane de euro din fonduri europene pentru întărirea protecției infrastructurii critice. Măsurile finanțate includ elemente concrete: bariere fizice, prezență militară în jurul obiectivelor sensibile, întărirea securității cibernetice, tehnologii de bruiaj pentru a limita atacurile cu drone și echipe pregătite să intervină rapid în caz de avarii majore. Este pentru prima dată când Comisia Europeană direcționează bani către astfel de obiective, potrivit Politico.
O temă centrală după izbucnirea războiului
Pentru statele membre ale UE, siguranța aprovizionării cu energie a devenit o temă centrală după izbucnirea războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Totuși, accentul pus acum pe protejarea fizică a infrastructurii din estul alianței este ceva relativ nou. Decidenții vorbesc tot mai des despre faptul că amenințarea nu mai este una abstractă, ci una directă, cu potențial real de destabilizare.
„În timp de pace, protecția este responsabilitatea companiilor energetice. În timp de război, devine responsabilitatea Ministerului Apărării. Ceea ce vedem în Ucraina este utilizarea energiei ca armă”, a declarat ministrul lituanian al Energiei, Zygimantas Vaiciunas, pentru Politico.
Atacurile asupra sistemului energetic ucrainean s-au intensificat din toamna trecută. Centrale, substații și linii de distribuție au fost lovite aproape zilnic. Un raport Greenpeace din 20 februarie arată că doar în ianuarie au fost atacate 217 obiective, cu peste 6.000 de drone, 5.500 de bombe ghidate și 158 de rachete. În Kiev, 1.126 de blocuri au rămas fără încălzire în plină perioadă de ger. La nivel național, mai mult de 1,2 milioane de oameni au fost lăsați fără electricitate.
Impact economic și presiune pe industrie
Consecințele nu se văd doar în locuințe, ci și în economie. Producția industrială a avut de suferit serios. Serhii Pilipenko, CEO al Kovalska Group, un producător important de beton și materiale de construcții, a spus pentru Reuters că firma ar putea pierde până la jumătate din capacitatea de producție din cauza întreruperilor de curent. Estimările Centrului pentru Cercetări Economice din Kiev arată că în ianuarie și februarie, oferta de energie electrică a fost cu 30% sub nivelul cererii.
UE a alocat 13 milioane € pentru protecție împotriva atacurilor Rusiei: lecțiile învățate din Marea Baltică
Pentru Letonia, amenințarea a devenit foarte concretă după atacul de la finalul lui 2024 asupra cablului submarin EstLink 2, care aduce electricitate din Finlanda către statele baltice. Incidentul a dus la scumpirea importurilor de energie. Găsirea pieselor necesare pentru reparația completă a durat în jur de șase luni. După această experiență, autoritățile letone au început să creeze rezerve strategice de componente pentru rețeaua electrică, tocmai pentru a nu mai depinde de termene lungi de livrare.
Între timp, măsurile de protecție fizică au fost extinse. Navele NATO patrulează zona cablului EstLink 2, iar Letonia și Lituania au instalat sisteme anti-dronă în puncte considerate critice pentru funcționarea rețelelor energetice.
Banii veniți de la Bruxelles vor fi împărțiți între cele patru state. Oficialii citați de Politico spun că aceste fonduri nu înlocuiesc bugetele naționale, ci le completează. Mai mult decât atât, ele sunt văzute ca un semnal politic clar: Uniunea Europeană își asumă, pentru prima dată, un rol direct în finanțarea protecției infrastructurii energetice din estul continentului.