"Note bune înseamnă educație de calitate?", a întrebat moderatorul emisiunii DC Edu, prof.univ. Sorin Ivan.
"Nu, nu, nu. Iată un răspuns: din păcate, calitatea educației în România a devenit un lux, ca să spunem drept, adică un lux și ecuația notelor mari și acea capcană va avea efecte inclusiv negative asupra stării de bine a copiilor. Școlii îi creează un confort, o stare de bine și de aceea educația de calitate înseamnă standarde de evaluare pe care nu le avem.
Odată cu implementarea acestor standarde putem să vorbim și de educație de calitate. Faptul că avem dispozitive electronice, table interactive, aia nu înseamnă... doar că nu înseamnă... nu înseamnă educație de calitate, este o logistică, este un instrument care poate să ajute către a tinde către educație de calitate. Înseamnă resursă umană de calitate, cu competențe.
Pe lângă resursa umană avem nevoie și de infrastructură școlară sigură. O infrastructură școlară în care să-mi duc copilul dimineața, să știu că are o masă la prânz, să știu că în continuare rămâne la școală și desfășoară activități împreună cu colegii, împreună cu cadrele didactice și că acea infrastructură este sigură. Un mediu sigur duce și el către calitate.", a declarat Eugen Ilea.
"Citeam o știre despre o conferință a profesorului Mircea Miclea, fost ministru al educației, reputat profesor, care spunea că elevii, tinerii devin dependenți de tehnologie și-și fac temele din ce în ce mai mult cu inteligența artificială. Acești copii vor deveni, îl citez că a folosit o expresie șocantă, „iobagi epistemici” sau „iobagi cognitivi”, spre deosebire de ceilalți care gândesc cu mintea lor și, sigur, folosesc în mod rațional tehnologia și în special inteligența artificială. Dar privitor la substanța educației, cum facem să avem educație de calitate în ceea ce privește informația pe care o obțin copiii în procesul de învățământ și competențele formate?", a intervenit Sorin Ivan.
"Aici trebuie să vedem modul în care profesorul știe să-l atragă pe copil către aceasta și către a percepe informațiile așa cum trebuie. Nu copilul este de vină, nu familia este de vină, ci un întreg ansamblu duce la tot ceea ce poate copilul să gestioneze și poate să înțeleagă din tot ceea ce i se livrează. Deci profesorii, din nou, au rolul fundamental și au și nevoie de pregătire continuă, astfel încât să poată să-i determine pe copii să se adapteze, și ei profesorii, și copiii, la noile metode", a completat Eugen Ilea.