Update
Echipa Kaufland România a transmis un punct de vedere oficial după apariția informațiilor din presă: „Kaufland România colaborează cu autoritățile și susține toate demersurile acestora pentru descurajarea și sancționarea unor astfel de practici ilegale și imorale atât la nivelul companiei, cât și în relațiile cu furnizorii și partenerii. Cazul relatat în media vizează o persoană fizică și nu reflectă valorile, principiile sau politicile companiei. În acest context, precizăm că persoana în cauză nu mai este angajatul Kaufland România din martie 2025”
Știrea inițială
Un controlor de calitate legume-fructe de la Kaufland Turda, prins că primea mită pentru a închide ochii la produsele neconforme, a fost condamnat la 1 an și 10 luni de închisoare cu suspendare, potrivit Bihoreanul. Incidentul, care a atras atenția nu doar prin metoda inedită de plată, unele sume fiind livrate cu elicopterul, ridică însă întrebări mai profunde despre aplicarea legii. Cum se face că un angajat al unei multinaționale scapă cu suspendare pentru fapte care ar fi afectat siguranța alimentară, în timp ce firmele românești sau sectorul public riscă un scandal monstru expus peste tot, faliment sau sancțiuni drastice în situații similare?
În perioada aprilie–octombrie 2024, controlorul de calitate a primit de la Dumitru Gal, președintele Cooperativei „Grădina Noastră” din Beiuș, 42.830 de lei pentru a accepta livrări de legume și fructe indiferent dacă acestea respectau standardele. În schimbul acestei „colaborări”, produsele compromise ajungeau pe rafturile Kaufland, fără verificări corespunzătoare. În ciuda recunoașterii integrale a faptei și returnării sumei către Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, pedeapsa aplicată controlorului de calitate ridică sprâncenele multora. Un an și zece luni cu suspendare, în condițiile în care încălcări similare în sectorul românesc sau de stat ar fi putut atrage sancțiuni mult mai dure? Situația provoacă discuții despre dubla măsură a legii: Pe de o parte, multinaționalele par să beneficieze de clemență pentru fapte care pot afecta consumatorii, iar pe de altă parte, micii afaceriști sau angajații români se confruntă cu consecințe drastice pentru greșeli minore. Mai mult, ancheta nu a clarificat de ce a fost nevoie de mită și ce produse au ajuns în magazine, lăsând consumatorii fără informații concrete despre riscuri.
Chiar dacă emoțional, social, poate părea o dublă măsură, când vedem că un angajat al unei multinaționale, care ar fi trebuit să se preocupe tocmai de siguranța alimentară, închide ochii contra-cost, primește o pedeapsă de nici doi ani cu suspendare, avocatul Bogdan Bărbuceanu susține că "Nici vorbă de așa ceva”. Într-o Românie în care oamenii sunt vinovați (în percepția socială) de cum sunt acuzați (!) și în care afacerile sunt puse pe butuci doar de deschiderea dosarelor, avocatul este de părere că, în instanță, așa cum spune legea, suntem toți egali: ”Legea și pedeapsa sunt universale și aceleași pentru orice cetățean, indiferent din ce categorie provine sau din ce loc vine. Problema este că, în materie penală, intervine individualizarea în raport de modul cum a făcut fapta și în raport cu făptuitorul, cu inculpatul. D-aia avem în practică soluții de hotărâre de 5 ani și altele cu suspendare. De ce? Pentru că se ține cont de mai multe criterii de individualizare. De la modalitatea de comitere a faptei, sigur, nu chiar orice faptă neapărat, până la ideea în care a făcut-o o singură dată sau în formă continuată și așa mai departe”.
A încălcat legea, dar a fost om bun?
”Am înțeles aici că e vorba despre formă continuată. De fapt, aici ar fi chiar un concurs de infracțiuni (...) Deci, aici, când vorbim de tratament penal în aplicarea pedepsei, depinde foarte mult de faptă și de făptuitor. Dacă persoana respectivă nu a mai fost condamnată, a avut un comportament în regulă, a colaborat cu organele de anchetă, și-a recunoscut vinovăția, atunci sigur i-a permis instanței să abordeze altfel situația. Practic, s-a intrat în procedură simplificată, așa se cheamă.
Nu se mai administrează probe. Inculpatul recunoaște rechizitoriul și faptele așa cum au fost reținute în actul de sesizare, în speță rechizitoriul, și se dispune o pedeapsă. Având în vedere această împrejurare prin care recunoaște, beneficiază de procedură specială, atunci instanța poate să aplice de la un an cu suspendare până la 7 ani cu executare pe aceeași infracțiune. Vă garantez că nu poate să existe o influență la nivelul instanțelor de judecată din partea multinaționalelor sau a altor companii. Nu-și găsește aplicabilitatea", a explicat avocatul Bogdan Bărbuceanu.
Subiectul de dezbatere rămâne deschis. Legea românească, nu o dată, ne-a oferit surprize. De această dată, de exemplu, dacă angajatul și-a recunoscut mita încasată ca să închidă ochi la calitate, ancheta s-a oprit. Prin urmare, nu au mai fost administrate probe. Nu putem ști ce produse - în speță legume și fructe - au ajuns pe masa cumpărătorilor, nici de ce nu respectau calitatea. Dacă erau de natură sau nu a pune în pericol sănătatea clienților. Când vorbim despre legume și fructe știm că acestea pot afecta inclusiv bebelușii, de exemplu, de la 6 luni, cu un sistem imunitar care abia începe să-și creeze bariere în fața a ceea ce le punem pe masă. Astfel, ancheta odată încheiată, prin recunoașterea faptei, nu face decât să lase în urmă confuzie, frustrare, necunoaștere exactă a faptelor. Nu e de vină... inculpatul - că el a recunoscut, deci pe jumătate a fost iertat, nu sunt de vină anchetatorii, că ei au acționat conform legii, dar sunt, oare, de vină cumpărătorii că un controlor al calității închide ochii contra cost?
Vă invităm că comentați în rubrica DCNews în comentarii sau pe pagina de Facebook DCNews.