Peste 7.000 de cazuri ale unui virus transmis de țânțari au fost raportate în provincia Guangdong din China de la începutul lunii iulie, determinând autoritățile să ia măsuri similare celor aplicate în timpul pandemiei de Covid-19, scrie BBC.
În orașul Foshan, cel mai grav afectat, pacienții infectați cu virusul chikungunya trebuie să rămână internați în spital, în paturi protejate cu plase împotriva țânțarilor. Aceștia pot fi externați doar după ce testul iese negativ sau după o săptămână de spitalizare.
Virusul se transmite prin înțepătura unui țânțar infectat și provoacă febră și dureri articulare severe, care pot persista uneori ani de zile.
Deși este rar în China, chikungunya este frecvent întâlnit în Asia de Sud și Sud-Est, precum și în anumite părți ale Africii.
Cât de extinsă este infecția în China?
Pe lângă Foshan, cel puțin 12 alte orașe din provincia Guangdong au raportat cazuri de infectare. Aproape 3.000 de cazuri au fost înregistrate doar în ultima săptămână.
Luni, Hong Kong a raportat primul caz – un băiat de 12 ani care a făcut febră, erupții cutanate și dureri articulare după ce a călătorit în Foshan în luna iulie.
Virusul nu este contagios între oameni și se răspândește doar dacă o persoană infectată este înțepată de un țânțar care, ulterior, mușcă pe altcineva.
Autoritățile au declarat că toate cazurile raportate până acum au fost ușoare, 95% dintre pacienți fiind externați în decurs de 7 zile. Totuși, valul de infectări a provocat panică în rândul populației, virusul fiind puțin cunoscut în China.
„Este înfricoșător. Consecințele pe termen lung sună foarte dureros”, a scris un utilizator pe platforma chineză de socializare Weibo.
SUA le-a recomandat cetățenilor să manifeste „prudență sporită” dacă călătoresc în China, în contextul focarului.
Ce măsuri ia China pentru a opri răspândirea
Autoritățile din întreaga provincie Guangdong promit să ia „măsuri decisive și ferme” pentru a limita răspândirea bolii. Persoanele cu simptome precum febră, dureri articulare sau erupții cutanate sunt îndemnate să meargă imediat la spital pentru testare.
Locuitorii au fost sfătuiți să elimine apa stătută din locuințe – din ghivece, cafetiere sau sticle goale – sub amenințarea unor amenzi de până la 10.000 de yuani (1.400 dolari).
De asemenea, autoritățile eliberează în natură așa-numiții „țânțari elefant”, care se hrănesc cu alți țânțari mai mici ce pot transmite chikungunya, precum și pești larvicide care mănâncă larve de țânțari.Săptămâna trecută, în Foshan au fost eliberați 5.000 de astfel de pești în lacurile orașului. În unele zone, se folosesc chiar și drone pentru a detecta surse de apă stătută.
Unele orașe din apropiere au impus carantină la domiciliu de 14 zile pentru cei care veneau din Foshan, dar măsura a fost ulterior retrasă.
Unii locuitori au comparat noile reguli cu cele din timpul pandemiei și pun la îndoială necesitatea acestora.
Un utilizator Weibo a scris: „Sună cunoscut... Dar chiar sunt necesare?”
Altul a comentat ironic: „Care e rostul carantinei? Parcă pacientul infectat ar ieși pe stradă să-i muște pe alții...”
În timpul pandemiei, China a aplicat măsuri stricte, inclusiv carantinarea în tabere speciale, sigilarea blocurilor sau cartierelor întregi, uneori pentru zile sau săptămâni.
Ce este chikungunya?
Majoritatea persoanelor mușcate de un țânțar infectat dezvoltă simptome între 3 și 7 zile. Pe lângă febră și dureri articulare, simptomele mai pot include erupții cutanate, dureri de cap, dureri musculare și articulații umflate. În cele mai multe cazuri, pacienții se recuperează în decurs de o săptămână. Însă durerile articulare pot persista luni sau chiar ani.
Persoanele cu risc mai mare de forme severe sunt nou-născuții, vârstnicii și cei cu afecțiuni cronice, cum ar fi boli cardiace sau diabet. Nu există tratament curativ, însă decesele cauzate de chikungunya sunt rare.
Virusul a fost identificat pentru prima dată în Tanzania, în 1952, și s-a răspândit ulterior în alte țări din Africa sub-sahariană și Asia de Sud-Est.
Până în prezent, au fost raportate cazuri în peste 110 țări. Organizația Mondială a Sănătății recomandă reducerea zonelor cu apă stătută, care permit țânțarilor să se înmulțească, drept cea mai eficientă metodă de prevenție.