Fostul premier Adrian Năstase a făcut o analiză în care compară evoluția Petrom și CFR Marfă după anul 2004 până în prezent. Dacă OMV Petrom a raportat, pentru perioada 2005-2025, investiții de peste 21 de miliarde de euro și contribuții la bugetul de stat de peste 48 de miliarde de euro, CFR Marfă a ajuns în faliment, după ani în care și-a redus semnificativ activitatea și a acumulat datorii.
"În decembrie 2004, la finalul mandatului meu de prim-ministru, OMV a preluat controlul Petrom. Tot în 2004, CFR Marfă transporta aproape 63 de milioane de tone și încheia anul pe profit. Două decenii mai târziu, Petrom raporta investiții cumulate de peste 21 de miliarde de euro și contribuții la buget de peste 48 de miliarde de euro. La 16 noiembrie 2026, Tribunalul București a dispus intrarea CFR Marfă în faliment. Merită să ne întoarcem la cifrele din 2004 și la deciziile care au urmat”, scrie fostul premier.
Năstase trece în revistă și situația celor două companii la momentul respectiv, dar și evoluția lor în următoarele două decenii. În cazul CFR Marfă, fostul premier evidențiază scăderea volumului de transport, de la aproape 63 de milioane de tone în 2004 la puțin peste 12 milioane de tone în 2024.
"CFR Marfă pornea de la un profit modest, dar real, și de la o activitate industrială substanțială. În cazul Petrom, pierderea din 2004 trebuie citită împreună cu explicațiile din raport: compania a înregistrat, între altele, obligații de mediu de 72 de milioane de euro și provizioane pentru active circulante de 90 de milioane de euro. În același an, fluxul net de numerar din exploatare a rămas pozitiv, la aproximativ 1,86 miliarde de lei”, arată Adrian Năstase.
Acesta prezintă apoi câteva dintre cifrele care ilustrează transformările prin care a trecut CFR Marfă.
"La CFR Marfă, măsura cea mai simplă a declinului este volumul fizic. De la 62,86 milioane de tone în 2004, societatea a ajuns la 12,24 milioane în 2024, o scădere de circa 81%. În 2025, cifra de afaceri a mai coborât cu 24,4%. Profitul net contabil de 2,36 milioane de lei din acel an a coexistat cu datorii bilanțiere de peste 3,6 miliarde”, notează fostul premier.
Ce spune fostul premier despre privatizarea Petrom
Adrian Năstase prezintă și detalii despre tranzacția prin care OMV a ajuns să dețină pachetul majoritar de acțiuni al Petrom, precum și despre participația pe care statul român a păstrat-o ulterior.
"Tranzacția s-a închis la 14 decembrie 2004. OMV a plătit în total aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru a ajunge la 51% din acțiunile Petrom. Din această sumă, statul a încasat 669 de milioane de euro pentru 33,34% din acțiunile existente, iar circa 830 de milioane de euro au intrat în Petrom prin majorarea de capital”, scrie acesta.
Fostul premier amintește și de contribuțiile companiei la bugetul de stat, precum și de investițiile realizate în România.
"În intervalul 2005-2021, Petrom a raportat circa 17 miliarde de euro investiții și 35 de miliarde de euro plătite la buget sub formă de taxe, impozite și dividende. Pentru 2005-2025, bilanțul publicat de companie depășește 21 de miliarde de euro investiții și 48 de miliarde de euro contribuții la buget. În 2025, grupul a raportat circa 16 miliarde de lei contribuții la buget și 7,8 miliarde de lei investiții”, precizează Adrian Năstase.
Acesta amintește și că statul român deține în continuare o participație la companie.
"La sfârșitul lui 2025, Ministerul Energiei deținea 20,7% din Petrom. Pentru acțiunile deținute de Ministerul Energiei, dividendul brut distribuit în iunie 2026, de 0,0578 lei pe acțiune, echivalează cu aproximativ 745 de milioane de lei”, mai scrie fostul premier.
Privatizarea ratată a CFR Marfă din 2013 și falimentul din 2026
În analiza publicată pe blog, Adrian Năstase face referire și la tentativa de privatizare a CFR Marfă din 2013, atunci când Grup Feroviar Român a rămas singurul ofertant pentru preluarea pachetului majoritar.
"În 2013, Grup Feroviar Român, rămas singurul ofertant, a oferit circa 202 milioane de euro pentru 51% și a promis investiții suplimentare de aproximativ 201,4 milioane de euro. Statul convertise deja în acțiuni 1,669 miliarde de lei din datorii pentru a pregăti tranzacția. Privatizarea a eșuat în octombrie”, amintește acesta.
Fostul premier se referă și la decizia Comisiei Europene din 2020 privind ajutoarele de stat acordate companiei.
"În februarie 2020, Comisia Europeană a declarat ilegale și incompatibile cu piața internă patru măsuri de sprijin, printre care conversia și neexecutarea unor creanțe. A dispus recuperarea a cel puțin 2,619 miliarde de lei, aproximativ 569,4 milioane de euro, plus dobândă până la recuperarea efectivă”, arată Adrian Năstase.
Petrom și CFR Marfă, două companii cu evoluții total diferite
În final, acesta pune în discuție diferențele dintre cele două companii și deciziile luate de statul român de-a lungul timpului.
"În 2004, în condițiile negocierii aderării la UE, statul a atras capital și a cedat controlul la Petrom, păstrând o participație și dreptul la dividende. La CFR Marfă, statul a păstrat controlul chiar și după ce devenise evident că societatea își pierdea clienții și acumula datorii. Astăzi putem discuta dacă am fi putut negocia mai bine prețul și redevențele Petrom”, scrie fostul premier.
Adrian Năstase își încheie analiza cu o referire la perioada în care statul încă avea posibilitatea să intervină în evoluția operatorului feroviar.
"La CFR Marfă, întrebarea mai grea este ce am făcut cu timpul în care statul încă putea interveni ca proprietar, în anii în care compania avea clienți, material rulant și o poziție solidă pe piață”, încheie Năstase.