Potrivit studiului naţional "Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică şi management din România - de la rezidenţiat la angajare", 70% dintre rezidenţi iau în calcul plecarea din ţară, în lipsa unor oportunităţi profesionale clare.
O generaţie motivată să schimbe sistemul
Deşi 97,6% dintre rezidenţi se declară mulţumiţi de pregătirea profesională, studiul indică probleme structurale majore:
- lipsa locurilor de muncă (43%) - principala barieră identificată
- incertitudinea poziţiilor din sănătatea publică pentru profesionişti SPM
- birocraţie şi influenţă politică în procesul tehnic decizional
În acelaşi timp, studiul conturează profilul unei noi generaţii de medici care aleg conştient să se specializeze în sănătate publică şi management sanitar. 58,8% îşi doresc un mediu non-clinic, cu interes pentru promovarea sănătăţii (53%), prevenţie (46%) şi management sanitar (36%).
Aceşti medici vizează roluri strategice în sistem - de la expert tehnic şi manager, până la consultant în politici publice.
Dintre rezidenţi, 16,5% intenţionează să plece, 53,6% dau ca posibilă plecarea în funcţie de oportunităţi, 31% vor să rămână în România.
Potrivit datelor Colegiului Medicilor din România, la nivelul lunii septembrie 2025, când a fost demarat studiul, în ţara noastră existau 199 de medici specializaţi în Sănătate Publică şi Management cu Aviz de Liberă Practică. La momentul actual, în România, sunt 213 medici specializaţi în Sănătate Publică şi Management cu Aviz de Liberă Practică.
Sănătatea Publică şi Manangementul reprezintă o specialitate esenţială pentru prevenţie, politici de sănătate şi managementul serviciilor medicale.
Cu toate acestea, lipsa oportunităţilor de angajare şi barierele administrative limitează utilizarea acestei resurse umane strategice, respectiv medicii de sănătate publică şi management.
Despre studiu
Studiul "Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică şi Management din România" a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eşantion de 184 de medici (aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate), şi analizează parcursul profesional, motivaţiile, barierele şi perspectivele de carieră ale acestora.
Studiul a fost realizat de Disciplina de Sănătate Publică şi Management a Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" (UMFCD), în colaborare cu Asociaţia Română de Sănătate Publica şi Management Sanitar (ARSPMS) şi cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică şi Management ale Universităţilor şi Facultăţilor de Medicină din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Constanţa, Craiova, Sibiu, Braşov, Oradea şi Galaţi, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România.
Prof. Dr. Viorel Jinga, Rector Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", declară:
"Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti are un rol esenţial în coordonarea pregătirii postuniversitare, alături de celelalte universităţi de medicină şi farmacie din ţară din cadrul Alianţei G6-UMF.
Ca universitate, suntem preocupaţi de formarea medicilor, prin elaborarea şi actualizarea continuă a curriculelor de pregătire în acord cu standardele europene, investiţii consistente în centrele de simulare medicală - ce permit dezvoltarea abilităţilor practice într-un mediu sigur şi controlat - precum şi prin implicarea unui corp profesoral de elită în coordonarea directă a fiecărei specialităţi.
De asemenea, prin parteneriatul academic cu unităţile sanitare, integrăm educaţia medicală continuă cu practica la patul bolnavului, asigurând o tranziţie coerentă de la statutul de absolvent la cel de medic rezident.
Acest model de formare este valabil şi pentru specialităţile preclinice, iar Sănătatea Publică şi Managementul reprezintă un domeniu esenţial pentru organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate, atât la nivel spitalicesc, cât şi în afara acestuia, în zona de prevenţie şi politici de sănătate."
Prof. Dr. Cătălina Poiană, Preşedinte Colegiul Medicilor din România, subliniază:
"Rezultatele acestui studiu evidenţiază o realitate pe care nu o mai putem ignora: dezvoltarea sistemului de sănătate depinde în mod direct de modul în care formăm şi valorificăm resursa umană.
Într-un context în care prevenţia, managementul şi politicile de sănătate devin esenţiale, formarea medicilor de sănătate publică şi management trebuie să fie o prioritate strategică. Nu este suficient să avem specialişti bine pregătiţi - este important să le oferim şi cadrul în care să îşi poată valorifica competenţele în sistem.
Prin proiectul naţional EXCELL-MED, lucrăm la modernizarea curriculei medicale, pentru a alinia pregătirea acestor medici la realităţile actuale: utilizarea datelor, sănătatea digitală, managementul serviciilor şi dezvoltarea de politici bazate pe dovezi.
Acest studiu ne oferă un feedback valoros din partea rezidenţilor şi ne permite să adaptăm formarea profesională astfel încât să răspundă nevoilor reale ale sistemului şi societăţii. Investiţia în resursa umană medicală nu este doar necesară - este fundamentală pentru viitorul sănătăţii în România."