La începutul lunii iunie 1816, a nins în statele americane New York şi Maine, iar în oraşul canadian Quebec, stratul de zăpadă a ajuns la 30 cm.
În iulie şi august, americanii puteau vedea gheaţă pe suprafaţa râurilor şi a lacurilor. În plus, vremea se schimba brusc: în câteva ore creștea la valori normale, chiar le depășea, iar în alte ore scădea până la punctul de îngheț. Mortalitatea a crescut în 1816, pentru că prețul cerealelor a crescut dramatic, oamenii au început să sufere de malnutriție, În Marea Britanie, țărani din regiunile greu lovite au ajuns să cerșească. A fost cea mai cumplită foamete din secolul XIX, potrivit descopera.ro.
[citeste si]
Astronomic vorbind, anul 1816 a fost un an cu soare slab.
Anul 2017. În România a nins. La fel și-n alte țări din Europa. A nins inclusiv în București, Iași, Buftea și-n alte orașe din țară în 20 aprilie 2017, care nu sunt în zona montană. Deși mai e o lună până când începe vara, peisajul este de ianuarie. Stratul de zăpadă la munte depășește 30 de centimetri. Astăzi, în București, temperaturile sunt cuprinse între -1 și 11 grade. Peste o săptămână, vom avea o maximă de 21 de grade Celsius. La Bușteni, maxima este de 1 grad Celsius, minima -7. Peste o săptămână, vor fi 17 grade Celsius. În anii trecuți, în ziua 1 mai erau 31 de grade, oamenii mergeau pe litoral pentru a face plajă în minivacanță. În Constanța, astăzi maxima este de 6 grade Celsius. În 28 aprilie, vor fi maximum 18 grade Celsius.
Fenomenul din 1816 a fost din cauza erupțiilor, mai ales. Nu se poate repeta, termenii actuali sunt incomparabili. Cu toate acestea, realitatea este aceasta: în aprilie ninge în România. Știrile par desprinse din peisajul de iarnă, cu drumuri blocate, mașini rămase în zăpadă, stratul mare de zăpadă, culturi afectate.