Inițial folosite doar de sportivi de performanță pentru recuperare fizică, băile de gheață s-au transformat rapid într-un fenomen global de wellness. Pe rețelele sociale, vedem tot mai mulți influenceri care își documentează imersiunile în apă aproape înghețată, adesea însoțite de promisiuni mari: eliberare de stres, creșterea nivelului de serotonină și testosteron, un metabolism accelerat.
Dar în ciuda popularității în creștere, majoritatea acestor afirmații nu sunt susținute de știință. De fapt, cercetările actuale arată că efectele sunt modeste și de scurtă durată, în special în ceea ce privește ameliorarea durerilor musculare și îmbunătățirea temporară a stării de spirit, conform Reuters.
De la băile romane la cada din curte
Imersiunea în apă rece nu e o invenție nouă. Băile romane includeau frecvent camere speciale cu apă rece. Timp de decenii, sportivii au apelat la scufundări în apă rece pentru refacerea musculară.
În prezent, fenomenul a trecut în zona comercială și recreativă. Tot mai multe studiouri de wellness din zonele urbane și suburbane oferă băi cu gheață sau „terapie de contrast” (alternanța între saună și apă rece). Piața globală a căzilor de gheață a fost evaluată la 338 milioane USD în 2024, cu prognoze care arată o creștere semnificativă în următorul deceniu.
Terapie sau pericol? Ce se întâmplă cu corpul în apă rece
Corpul uman nu este proiectat să suporte temperaturi extreme pentru perioade lungi. Atunci când este expus la apă sub 15 grade Celsius, organismul intră într-un șoc de frig: apare hiperventilația, ritmul cardiac crește brusc, iar tensiunea arterială se modifică rapid.
Prelungirea expunerii poate duce la hipotermie, iar în cazuri rare, chiar la infarct sau accident vascular cerebral, mai ales la persoane cu afecțiuni cardiace nediagnosticate. Chiar și tinerii sănătoși pot fi afectați: în Sydney, un tânăr a suferit un șoc de frig sever după zece minute într-o baie de gheață, necesitând intervenție de urgență.
După ieșirea din apă, problemele continuă
Un fenomen puțin cunoscut numit „afterdrop” poate apărea chiar și după ce ați părăsit baia de gheață. Temperatura internă a corpului continuă să scadă, iar acest lucru poate duce la colaps, frisoane intense, confuzie sau amorțeală.
Leziunile provocate de frig, cum ar fi deteriorarea nervilor și vaselor de sânge la nivelul extremităților, pot lăsa urme de durată, inclusiv durere cronică și sensibilitate la temperaturi scăzute.
6 sfaturi pentru o utilizare mai sigură a băilor de gheață
Dacă totuși doriți să încercați o baie de gheață acasă sau într-un centru specializat, specialiștii recomandă câteva măsuri de precauție pentru a reduce riscurile:
Consultați medicul înainte: Mai ales dacă aveți afecțiuni cardiace, respiratorii sau un istoric familial de probleme circulatorii.
Nu vă bazați doar pe condiția fizică: Șocul la frig afectează chiar și persoanele foarte antrenate.
Adaptați-vă treptat: Începeți cu dușuri reci și scurte înainte de a face o imersiune completă.
Niciodată singur: Aveți întotdeauna pe cineva cu voi, în special dacă sunteți începători.
Limitați durata: Sesiunile nu ar trebui să depășească 3-5 minute.
Recunoașteți semnele de pericol: Frisoanele excesive, amorțeala sau confuzia nu sunt semne de progres, ci de avertizare.
Concluzie: nu orice trend e potrivit pentru toți
Băile de gheață pot părea atractive în era în care disconfortul este rebranded drept „creștere personală” și „auto-disciplină”. Dar efectele miraculoase promovate online nu sunt garantate, iar pericolele sunt adesea subestimate. Înainte de a transforma baia de gheață într-un ritual zilnic, este esențial să vă informați, să vă consultați cu un medic și să nu ignorați semnalele corpului.
În războiul dintre modă și știință, corpul tău merită protecție, nu provocări inutile.