Companiile de stat din România funcționează "cu două viteze", arată viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, în cadrul unei analize. Potrivit acestuia, un grup restrâns are rezultate solide, în timp ce majoritatea se confruntă cu vulnerabilități financiare și probleme de management.
În analiza sa inclusă în volumul „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, publicat recent în cadrul proiectului Economic@BNR, Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, vorbește despre situația companiilor de stat și evidențiază diferențele tot mai mari dintre societățile performante și cele care acumulează vulnerabilități financiare.
Cosmin Marinescu explică că performanțele companiilor de stat generează implicații directe și de amploare asupra întregii economii, atât prin calitatea serviciilor furnizate, cât și prin disciplina financiară și modul de aplicare a principiilor de guvernanță corporativă.
"Gestionate deficitar, companiile de stat generează costuri sporite, ineficiențe și vulnerabilități care se propagă în restul economiei. Administrate profesionist și transparent, aceste companii pot susține investițiile și dezvoltarea economică, în special în domenii cu caracter strategic", atrage atenția Cosmin Marinescu, pe blogul său.
Viceguvernatorul BNR: Un sector care funcționează cu două viteze
În analiza sa, Cosmin Marinescu arată că primele 10 companii cu capital de stat activează preponderent în domeniul energiei, iar restul companiilor de stat se confruntă cu dificultăți financiare importante
"Rolul sectorului companiilor de stat s-a înjumătățit previzibil în ultimii 20 de ani, contribuția acestuia la valoarea adăugată din economie este în reducere, de la 13% în 2004 la 6% în 2024. Analiza structurală conturează un sector care funcționează cu două viteze. De exemplu, primele 10 companii cu capital de stat activează preponderent în domeniul energiei și înregistrează performanțe financiare net superioare mediei companiilor private, inclusiv ca urmare a unor poziții de piață privilegiate, specifice companiilor naționale.
Însă, față de acest grup restrâns, restul companiilor de stat se confruntă cu dificultăți financiare importante, care tind să se accentueze vizibil în perioadele de declin economic. Această categorie de companii indică probleme de gestiune, eficiență operațională și disciplină financiară. În plus, cheltuielile salariale au ajuns recent la valori de peste 50% din cifra de afaceri, ceea ce sugerează inclusiv scheme supradimensionate de personal. De altfel, deși sectorul companiilor de stat din România înregistrează, la nivel agregat, o utilizare relativ eficientă a activelor în comparație cu situația companiilor de stat din alte state europene, profitabilitatea per salariat înregistrează totuși o poziție modestă.
Indicatorul de sănătate financiară confirmă această evaluare: companiile de stat se situează în interiorul zonei de risc, fiind mai vulnerabile, din perspectiva solvabilității și a lichidității, decât firmele private. Diferențele sunt mult mai pronunțate în cazul companiilor cu profitabilitate redusă și s-au accentuat în ultimii 10 ani: gradul de îndatorare s-a majorat cu circa 14 puncte procentuale, în timp ce indicatorul de lichiditate a coborât către nivelul de 60%. Aceste evoluții contrastează puternic cu situația sectorului privat, care consemnează o reducere cu 9 puncte procentuale a gradului de îndatorare și majorarea la peste 120% a indicatorului de lichiditate", mai spune Marinescu.
Restanțele, un alt semnal de alarmă
Potrivit viceguvernatorului BNR, dificultățile financiare ale companiilor de stat se reflectă și în comportamentul de plată.
"Aceste firme plătesc cu întârziere facturile către furnizori, durata plăților fiind de trei ori mai mare, în general, decât durata medie de plată din economie. Rata restanțelor, deși s-a ameliorat semnificativ în ultimii 10 ani, rămâne totuși considerabil mai ridicată, la un nivel de peste 20%, comparativ cu doar 9% în cazul firmelor din sectorul privat.
În plus, în relația cu bugetul național, companiile de stat continuă să genereze un volum important de restanțe: peste 30% din restanțele proprii și circa 40% din arieratele față de bugetul de stat ale tuturor companiilor nefinanciare aparțin sectorului companiilor de stat.
În aceste condiții, preocuparea pentru guvernanța corporativă a companiilor de stat este pe deplin întemeiată, iar alinierea la bunele practici în domeniu, cum sunt cele recomandate de OCDE, trebuie continuată în mod accelerat. Însă rezultatele vor depinde de consecvența, transparența și rigoarea cu care sunt aplicate bunele practici de guvernanță corporatistă.
Din anul 2022, odată cu începerea parcursului de pregătire a aderării la OCDE, România a realizat progrese importante în alinierea la standardele acestei organizații. Evaluările OCDE recunosc progresele din ultimii ani, dar semnalează încă anumite deficiențe.
O măsură de îmbunătățire a cadrului de guvernanță corporativă a companiilor de stat, destinată totodată și îndeplinirii unui jalon PNRR, a fost înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), al cărei rol este unul definitoriu în creșterea calității managementului companiilor de stat", mai arată Cosmin Marinescu.
Profesionalizarea managementului și listarea strategică, soluții pentru companiile de stat
Pe lângă profesionalizarea conducerii, analiza lui Marinescu indică și alte direcții care ar putea contribui la eficientizarea sectorului. Printre acestea se numără transparența, implementarea reformelor asumate prin PNRR și listarea selectivă a unor participații, cu efecte potențiale atât asupra companiilor, cât și asupra pieței de capital.
"Analiza conducerilor întreprinderilor publice indică necesitatea reducerii rapide a ponderii mandatelor provizorii în favoarea mandatelor permanente, obținute pe calea procedurilor de selecție, bazate pe transparență și pe criterii de competență. Această evoluție va conduce la îmbunătățirea guvernanței corporative și a managementului la nivelul societăților de stat.
Continuarea și accelerarea eforturilor de profesionalizare a conducerii companiilor, de transparență și guvernanță corporativă, inclusiv din perspectiva implementării reformelor asumate prin PNRR, la care se poate adăuga listarea selectivă și strategică a unor pachete de acțiuni ale companiilor de stat, sunt direcții care pot sprijini atât consolidarea performanței financiare a sectorului, cât și dezvoltarea pieței de capital din România.
Radiografia companiilor de stat conturează, așadar, un sector care funcționează cu două viteze: pe de o parte, există un număr restrâns de companii performante, care merită să revendice poziții competitive în plan regional și european. Pe de altă parte, există o largă majoritate de societăți care se confruntă cu vulnerabilități financiare și structurale.
Prioritatea cheie trebuie să fie îmbunătățirea performanței firmelor din al doilea grup și reducerea decalajelor față de sectorul privat. Se impun, deci, alte mijloace și mecanisme de management și monitorizare decât până în prezent. Sunt esențiale întărirea disciplinei financiare, restructurarea activităților neviabile și orientarea către eficiență, inovare și piață.
Administrate pe principii de guvernanță, transparență și responsabilitate, companiile de stat pot deveni un reper de stabilitate și reziliență, în special în sectoare cu caracter strategic, care trebuie să furnizeze, de exemplu, securitate energetică sau apărare națională. Însă în absența unor progrese consistente, calitatea de active strategice din sfera companiilor de stat se va deprecia și mai mult, cu prețul riscurilor economice și al contagiunii financiare", mai scrie Cosmin Marinescu.