De-a lungul vremii, preşedinţii României au trecut prin situaţii asemănătoare.
În anul 2000, Faur Isaia a reuşit să ajungă în preajma lui Emil Constantinescu şi l-a stropit cu cerneală albastră pe barbă. Un an mai târziu, la Arad, a reuşit să se apropie de Ion Iliescu şi să-i înmâneze un plic. În 2002, Isaia a tăiat cablurile la un spectacol al unei televiziuni din Timişoara şi s-a urcat pe clădirea Universităţii din Bucureşti, supărat că nu a primit răspuns la memoriile înaintate autorităţilor.
De asemenea, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost şi el atacat, în 2008, cu monede, de către mai mulţi revoluţionari prezenţi la manifestările dedicate memoriei eroilor de la Revoluţie. La un moment dat, în 1992, Iliescu a fost pus într-o situaţie în care şi-a pierdut cumpătul, tot la Constanţa, atunci când, provocat de un ziarist, i s-a adresat cu celebra expresie „măi, animalule!\".