Întrebat ce metode terapeutice există pentru controlul microbiomului, în special în bolile inflamatorii intestinale, dr. Răzvan Iacob a explicat că transplantul de microbiotă fecală este o metodă aflată în cercetare, cu potențial terapeutic, însă aplicarea sa în bolile inflamatorii intestinale cronice este limitată.
„În ce măsură puteți controla terapeutic microbiomul, inclusiv în cazul bolilor inflamatorii intestinale? Aveți mijloace? Pentru că se știe că sunt miliarde de microbi. Pare deprimant puțin să încerci să controlezi o asemenea cantitate de organisme vii. Ce mijloace de luptă împotriva modificărilor microbiomului aveți?”, a întrebat acad. univ. dr. Irinel Popescu.
„Există o metodă terapeutică care se investighează la ora actuală foarte serios, și anume transplantul de microbiotă fecală. Microbiomul este extrem de complex. Există milioane de specii care se regăsesc în microbiomul intestinal și este foarte greu să spui că ai adus o anumită tulpină și asta rezolvă problema. Așa a apărut conceptul de transplant de microbiotă fecală în care pur și simplu se prelevează materii fecale de la donatori care sunt sănătoși și care sunt utilizate în scop terapeutic la pacienții care au o deficiență a microbiomului.
Aceste proceduri nu au intrat în practica curentă, în tratamentul bolilor inflamatorii intestinale cronice, tocmai pentru că pacienții au o problemă de nișă ecologică. Deci la ei problema e stăpânirea inflamației. Dacă nu stăpânești inflamația, nici grefa de transplant de fecale nu se va grefa", a spus dr. Răzvan Iacob.
„La pacienții cu boli inflamatorii intestinale cronice nu și-a dovedit încă utilitatea"
Dr. Răzvan Iacob a precizat că transplantul de microbiotă fecală este eficient în tratarea infecțiilor cu Clostridium difficile, dar nu și-a dovedit încă utilitatea pe scară largă în bolile inflamatorii intestinale cronice. Totuși, poate fi benefic în cazurile în care aceste două afecțiuni coexistă, așa cum s-a întâmplat la unul dintre pacienții săi.
„Ele au fost utilizate cu mare succes în tratamente enterocolite Clostridium difficile, dar la pacienții cu boli inflamatorii intestinale cronice nu și-au dovedit încă utilitatea în așa fel încât să fie utilizate pe scară largă. Poate să aibă utilitate atunci când avem o enterocolită Clostridium difficile la un pacient cu boli inflamatorii intestinale cronice. Chiar eu am avut un pacient și, confruntându-ne cu o situație de genul acesta, transplantul de microbiotă fecală a rezolvat episodul infecțios și a permis tratamentele biologice moderne care au stăpânit inflamația", a spus dr. Răzvan Iacob.
Probioticul care și-a dovedit eficiența în formele ușoare de rectocolită ulcero-hemoragică
Dr. Răzvan Iacob a explicat că, în viitor, ar putea fi identificate specii bacteriene cu rol esențial în reducerea inflamației și repararea țesuturilor, ceea ce ar permite dezvoltarea de probiotice eficiente. Potrivit medicului, în prezent, există un probiotic dovedit clinic ca eficient în formele ușoare de rectocolită ulcero-hemoragică, însă este folosit doar ca adjuvant, nu ca tratament principal.
„Vom vedea pe viitor în ce măsură nu vor fi identificate anumite specii cheie care să aibă rol important în medierea inflamației, eventual în întreținerea procesului de reparație tisulară și tehnicile moderne de cultivare a acestor specii bacteriene să permită dezvoltarea unor probiotice, care să aibă efecte pozitive în tratamentul bolilor inflamatorii.
Cred că încă există pe piață un probiotic pentru care au fost efectuate studii clinice și care și-a dovedit eficiența în formele ușoare de rectocolită ulcero-hemoragică, deci administrarea doar a probioticului respectiv avea rezultate similare cu administrarea medicamentelor, dar este vorba doar de formele ușoare de boli inflamatorii intestinale cronice și, la ora actuală, se folosește doar ca adjuvant, nu ca tratament de sine stătător în managementul bolilor inflamatorii intestinale”, a spus dr. Răzvan Iacob la emisiunea Academia de Sănătate de pe DC News și DC Medical.
Video: