Ilie Bolojan a prezentat, luni seară, Pachetul 2 de măsuri fiscale, în Parlamentul României.
UPDATE
Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cu ocazia angajării răspunderii Guvernului pentru proiectele de lege din Pachetul 2 de reformă, că deficitul bugetar mare pe care România îl are este și rezultatul dezordinii din finanțe și al legislației neclare sau ineficiente.
„Deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și al legislației neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite. Angajăm azi răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantomă. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecți sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament, care sunt folosite drept paravan pentru artificii financiare”, a punctat prim-ministrul.
Pachet de măsuri pentru eficientizarea resurselor publice
Cea de a cincea ședință a plenului reunit al Parlamentului a fost dedicată pentru angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Prim-ministrul a susținut că există peste 460.000 de firme inactive iar o treime dintre acestea au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei.
Potrivit premierului, prin reformarea ANAF și a colectării fiscale se introduc noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare în sprijinul celor care plătesc și nu al celor care „trag de timp”.
„Firmele care nu au cont bancar sau care nu își depun în cinci luni situațiile financiare vor fi declarate inactive. Firmele nou înființate vor fi obligate să își deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile”, a arătat Ilie Bolojan.
El a spus că toți comercianții vor fi obligați să accepte și plata cu cardul: „Am actualizat impozitul pe proprietate în acord cu un angajament al României din PNRR. Actuala formă este un mecanism de tranziție spre impozitarea la valoarea de piață. Impozitul pe proprietate va crește iar autoritățile locale vor avea mai mulți bani pentru investiții fără a apela la bugetul central. Trebuie să fim corecți cu românii.
Există un pachet important de proiecte din 'Anghel Saligny', din PNRR, care în multe localități din România au schimbat fața comunelor și orașelor, pentru a continua aceste investiții. Pentru că nu mai există resurse de la bugetul central să fie continuate în același ritm, este nevoie de aceste încasări suplimentare în bugetele autorităților locale pentru a le asigura în continuare cofinanțarea. Introducem noi reguli de integritate pentru inspectori ANAF și ai Vămii. Ei vor susține teste de integritate și în controale vor purta body-cam-uri”, a mai susținut prim-ministrul.
Pentru prima dată, bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent, pe o platformă electronică. Totodată, vor fi introduse reguli noi pentru cesiunea părților sociale, reguli care vor opri transferul firmelor cu datorii.
„Pentru cheltuielile prin care companiile multinaționale își puteau transfera profiturile, taxele de administrare și consultanță stabilim un plafon de 1% din total peste care aceste cheltuieli devin nedeductibile. Scopul este monitorizarea cheltuielilor sensibile și oprirea transferului de profit neimpozitat. Cele care vor fi încasate în plus la buget vor putea merge spre servicii publice mai bune sau spre proiecte de interes pentru comunități. Toate aceste măsuri de reforme fiscală ne vor ajuta să punem ordine în Finanțe, să avem reguli mai corecte și mai echitabile”, a conchis premierul Ilie Bolojan.
Proiectul privind eficientizarea autorităților administrative autonome
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) trebuie să fie exemple de profesionalism, eficiență și integritate, a mai afirmat premierul Ilie Bolojan, luni seară, în plenul reunit al Parlamentului.
Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului asupra proiectului de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.
„Guvernul României angajează răspunderea în fața Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară - Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe: cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicații. Din păcate, aceste autorități de reglementare și control au ajuns de-a lungul anilor să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai are nicio legătură cu realitățile economice din această țară. Acest proiect de lege pune ordine și introduce reguli clare", a adăugat Ilie Bolojan, luni, de la tribuna Parlamentului.
El a menționat că prin această lege se propune „o restructurare a autorităților autonome ASF, ANRE și ANCOM”.
„În primul rând se propune reducerea de personal. Se va reduce cu 10% numărul posturilor de specialitate și cu 30% cel la posturilor de suport. Este anormal să avem un aparat administrativ supradimensionat în comparație cu cel de specialitate. În al doilea rând se propune restructurarea organigramelor: noile structuri trebuie să respecte reguli clare, compartimente care nu pot depăși 20% din totalul posturilor. Nu mai pot fi create funcții fără corespondent în clasificarea ocupațiilor din România și se vor elimina suprapunerile de atribuții. În al treilea rând, nivelul remunerațiilor: reducem cu 30% salariul pentru tot personalul și indemnizația de conducere”, a explicat Bolojan.
Bolojan este de părere că „dacă le cerem cetățenilor să accepte reguli de disciplină bugetară, nu putem să menținem în paralel venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului”.
„De asemenea, ridicăm bonusurile pe care și le pot acorda conducerile - maximum de două ori indemnizația brută lunară pentru funcția de ministru. Pentru următorii ani, aceste bonusuri vor rămâne suspendate. Era nevoie de aceste măsuri pentru a nu mai repeta situația în care conducerea își dădea singură prime, fără limite, chiar și în perioadele în care companiile din piețe pe care le supravegheau dădeau faliment cu urmări majore asupra consumatorilor. Nu în ultimul rând, introducem transparența.
Legea prevede obligația ca organigramele și nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-ul instituțiilor. Este un gest de respect față de români și un exercițiu de responsabilitate. Aceste măsuri întăresc autoritățile de reglementare și control. Ele nu trebuie să fie percepute doar ca locuri unde se recompensează clientela sau unde se perpetuează privilegiile.Trebuie să fie exemple de profesionalism, eficiență și integritate”, a transmis Bolojan.
În ce constă proiectul privind reforma magistraților
Cu ocazia angajării răspunderii Guvernului pentru reforma privind pensiilor magistraților, Bolojan a transmis că proiectul susține echitatea și încrederea în Justiție.
„Am văzut protestele magistraților și vreau să fie limpede că nu este o lege împotriva magistraților, ci o lege pentru echitate și pentru încrederea în justiție. Magistratura rămâne un pilon fundamental al statului de drept, iar respectul nostru pentru ea nu este în discuție. Vă cer sprijinul pentru ca împreună să dăm un semnal clar că România poate fi condusă cu responsabilitate și cu respect pentru principiile pe care ni le-am asumat”, a spus Bolojan.
Prim-ministrul a evidențiat contribuția „majoră” a magistraților în societate, dar a adăugat că trebuie asigurată „o doză de echitate”. El a subliniat că trebuie restabilită dreptatea și păstrat respectul pentru magistrați.
În acest sens, a precizat că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni.
Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a spus premierul.
Proiectul privind reforma privilegiilor din companiile de stat
El a mai declarat, la asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, că obiectivul este de a pune capăt „câștigurilor nemeritate” din conducerile unor companii publice și ca acestea să facă performanță în beneficiul cetățenilor.
„Proiectul cu care Guvernul vine în fața Parlamentului are mai multe obiective: vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor și agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviți ajung în funcții de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere”, a afirmat Bolojan.
El a anunțat că nu va mai fi posibil ca managementul companiei să încaseze „sume semnificative”, dacă nu au nicio legătură cu performanța companiilor și, mai ales, în calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor.
„Membrii neexecutivi ai Consiliilor de Administrație vor primi o indemnizație lunară egală cu maxim două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maxim trei de astfel de salarii ca venit fix. Dacă sunt performanți și îndeplinesc toate criteriile de performanță, vor putea primi maxim încă două indemnizații ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an și doar în funcție de situațiile financiare. Înainte puteau primi până la 9 indemnizații”, a precizat premierul.
Ilie Bolojan a menționat că a doua măsură se referă la indicatorii de performanță și la plafonarea beneficiilor.
„De acum înainte, cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și vor fi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiții realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de ședințe ținute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele ședințe. Am plafonat diurnele, sporurile, mașinile de serviciu de alte beneficii care, în unele cazuri, erau folosite abuziv și discreționar ca supliment de venit”, a mai anunțat Bolojan.
Potrivit premierului, Consiliile de Administrație vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent.
„Până acum, numărul maxim posibil de membri în CA era șapte, la regiile autonome vor rămâne trei, la societățile cu sistem dualist, consiliile de supraveghere vor fi între trei și cinci membri, iar în companii de mari, consiliile de administrație vor fi tot de trei, cinci membri. Mai puțin membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste 50 de angajați și o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecția se va face prin firme de recrutare cu experiență crescută, care au capacitatea de a atrage profesioniști”, a mai precizat Bolojan.
El a mai anunțat că un funcționar public va putea face parte dintr-un singur consiliu de administrație.
„A patra măsură este: putere mai mare pentru agenția guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice și performanțele lor. Agenția pentru monitorizarea și evaluarea performanțelor întreprinderilor publice va deveni pivotul acestui sistem. Va valida sau anula procedurile de selecție, va veghea ca indicatorii de performanță să fie stabiliți corect, să fie respectați. Va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor. Un management va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiți îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari”, a subliniat premierul.
Reforma în Sănătate
Proiectul pe sănătate aduce mai multă ordine și corectitudine în sistem, a declarat premierul Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului.
„Un stat corect, cu respect pentru români, nu poate exista în absența unui sistem de sănătate accesibil, eficient, cu servicii medicale decente pentru fiecare pacient”, a afirmat prim-ministrul în ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților în care Guvernul și-a angajat răspunderea pentru proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.
Potrivit acestuia, deși bugetele pentru Sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari în anii trecuți și s-au făcut investiții în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea serviciilor medicale, iar în acest timp problemele s-au acumulat.
„A venit vremea să facem ce trebuia făcut demult. Proiectul pentru care ne angajăm răspunderea în fața Parlamentului aduce mai multă ordine și corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienți și resursele alocate lor, reduce risipa și face sistemul mai accesibil", a punctat Bolojan.
El a precizat că există trei direcții importante ale acestei reforme.
„În primul rând, reforma pe care o propunem pornește de la principiul reorientării pacienților din zona de de spitalizare către medicina de familie și medicina de specialitate, prin eliminarea internărilor care nu sunt necesare. și, prin tratarea pacienților la medicul de familie sau la cel de specialitate, se pot economisi peste 3 miliarde de lei, care să fie redirecționați pentru servicii medicale. Modalitatea de plată pentru medicii de familie se va schimba. Vom pune accentul pe serviciile oferite pacienților, care vor constitui peste două treimi din plată, dar o treime din banii plătiți vor fi pe baza numărului de pacienți înscriși pe listă”, a explicat premierul.
O a doua direcție este oferta de servicii mai accesibile, astfel încât pacienții din comunitățile izolate să aibă acces mai rapid la consultațiile primare.
„Seniorii, bolnavii cronici și persoanele cu dizabilități primesc îngrijire la domiciliu fără costuri suplimentare. Se schimbă și mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative, în așa fel încât să fie predictibil și fără presiune pe bugetul public, încurajând prescrierea de medicamente generice”, a spus Bolojan.
A treia direcție privește „responsabilitatea, performanța și disciplina financiară din sistem, mai ales la nivelul spitalelor”: „Pentru a asigura un management profesionist în spitale, contractele vor fi pe bază de indicatori de performanță, evaluarea se va face transparent și se elimină numirile fără concurs. Crește responsabilitatea managerilor și a șefilor de secție. Se introduc sancțiuni clare și mecanisme pentru recuperarea sumelor pentru servicii fictive, practică prin care s-au sifonat uneori bani de la buget.
Crește ponderea plăților pe servicii medicale și scade ponderea influențelor salariale ca mecanism de plată. Astfel, spitalele publice vor fi încurajate să-și dezvolte activitatea pe baza nevoii reale de servicii de sănătate către populație. Vom consolida rețeaua publică prin introducerea categoriei spitale de importanță strategică. Aceasta va ajuta la prioritizarea investițiilor și dotărilor pentru unități vitale în gestionarea crizelor medicale. În același timp, responsabilizăm și spitalele private. Acestea vor fi obligate să suporte costurile dacă pacientul este externat nejustificat și reinternat într-un spital public în 48 de ore pentru aceeași patologie”, a detaliat premierul.
Luni seara, Senatul și Camera Deputaților s-au reunit în plen pentru angajarea răspunderii Guvernului pentru cinci proiecte de lege din Pachetul 2 de reformă fiscal-bugetară.
Potrivit art. 114 din Constituție, dacă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege va fi depusă o moțiune de cenzură, care va fi adoptată de Parlament, Guvernul va fi considerat demis.
În cazul în care nu a fost depusă în acest termen sau adoptată o moțiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, va fi considerat adoptat, scrie Agerpres.
Știre inițială
„În urmă cu o lună și jumătate, am trecut, cu sprijinul Parlamentului, primul pachet de măsuri destinat reducerii deficitului bugetar și restabilirii încrederii internaționale în economia României. Acesta a inclus măsuri nepopulare, dar necesare - pe care le-a avut de suportat întreaga țară. Le mulțumesc românilor pentru răbdare și încredere, pentru că au înțeles situația în care ne aflăm și nevoia unor măsuri radicale rapide.
Așa cum am mai spus, în situații excepționale e necesar să venim cu măsuri excepționale. Plătim, astăzi, prețul multor ani în care noi, clasa politică, ne-am făcut că nu vedem realitățile bugetare, nu ne-am încasat veniturile, am cheltuit prea mult și am început investiții fără să avem fonduri să le terminăm. N-am spus adevărul de frică să nu speriem oamenii sau, în context electoral, să nu pierdem voturi, să nu supărăm aleșii locali, să mulțumim activul de partid.
Dar tot această clasă politică este chemată azi să dovedească faptul că a învățat lecția primită la ciclurile recente de votare. Prea mult au fost confundate bunele noastre intenții cu performanța. Unii au crezut că este suficient să înceapă proiecte și au făcut cheltuieli azi, fără să se gândească la ziua de mâine. Nu mă feresc să spun aceste lucruri. Nu e vreme nici de lamentări, nici de vânătoare de vrăjitoare. Trebuie să trecem la acțiune pentru a corecta nedreptățile și a face curățenie”, a declarat Ilie Bolojan, în Parlamentul României.
Efectele măsurilor, vizibile din a doua jumătate a lui 2026
„Vă prezint tabloul funcționării statului nostru, care este, astăzi, plin de nedreptăți. Avem în multe locuri privilegii, speciali, excepții, risipă și sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate. În multe locuri, unii-și angajează rudele, alții își măresc indemnizațiile, alții fac raportări false ca să încaseze ma mult. Atunci, eu vă întreb pe dumneavoastră: Aceasta este România pe care ne-o dorim? Aceasta este România pe care vreo să o lăsăm copiilor și nepoților noștri? Eu zic că nu.
De aceea, vă rog să susțineți întregul pachet de reforme și toate proiectele pentru care astăzi angajăm răspunderea Guvernului în fața Parlamentului. Atunci când am pornit întregul demers, am spus că avem trei direcții de principiu: ordine în finanțele țării noastre, buna guvernare și respectul pentru cetățeni. Acestea rămân reperele noastre.
Le mulțumesc colegilor mei de Cabinet, care au lucrat la acest set de măsuri, pentru că a fost un efort de echipă al tuturor miniștrilor, indiferent de culoarea politică. Știu că nu este un pachet legislativ perfect, dar este începutul reașezării statului român pe baze de corectitudine și respect pentru români. Acest set de măsuri aduce echitate, elimină risipă și privilegii, taie sinecuri și aduce respect pentru oameni și dreptate. Într-un cuvânt, un stat mai corect cu românii.
Dacă va fi nevoie să ajustăm unele politici, o vom face. Dacă vom putea să ușurăm povara fiscală asupra oamenilor, fără a dezechilibra din nou economia, o vom face. Cred că undeva spre jumătatea anului următor, dacă se va merge înainte, vom constata că am reușit o corecție de curs. De acolo, există perspective de creștere. Un lucru nu-l voi schimba, însă: Voi continua să spun oamenilor adevărul, fără să cosmetizez realitatea. Nu voi vinde iluzii și speranțe deșarte. Atât timp cât voi avea sprijinul colegilor mei din Cabinet și al dumneavoastră la nivel de Parlament, voi merge înainte cu încredere în țara noastră și în viitorul ei”, a mai declarat premierul Ilie Bolojan, luni seară.