Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR, atrage atenția că România își va pierde suveranitatea pe resursele naturale în urma unui vot al Parlamentului European de la Strasbourg pe propunerea de modificare a Regulamentului privind Materiile Prime Critice (CRMA).
Majoritatea deputaților europeni (470), între care și românii de la PSD/S&D (Gheorghe Cârciu, Andi Cristea, Vasile Dâncu, Gabriela Firea, Maria Grapini, Claudiu Manda, Ștefan Mușoiu, Victor Negrescu, Dan Nica și Mihai Tudose), PNL /PPE (Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Virgil Popescu și Adina Vălean) și USR/Renew Europe (Dan Barna), a votat în favoarea regulamentului, care îi dă Comisiei Europene puterea să decidă discreționar ce se întâmplă cu resursele naturale ale Europei: cine le extrage, cine le procesează și cine le reciclează.
Georgiana Teodorescu: Grafitul extras din România, procesat în alte țări
Georgiana Teodorescu, membră a Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, a depus mai multe amendamente atunci când proiectul se afla în dezbaterea comisiei de specialitate. Amendamentele ar fi introdus obligativitatea consimțământului expres al statului membru pentru orice măsură de atenuare a riscurilor care vizează exploatarea resurselor sale și aplicarea principiului proximității: prelucrarea să se facă lângă resursă, în România, pentru a crea locuri de muncă și a reduce decalajele economice.
România figurează pe lista Comisiei Europene cu cinci proiecte strategice: trei pe extracția de cupru, magneziu și grafit, unul de producție a magneziului și unul pentru reciclare de cobalt, litiu, mangan, grafit și nichel, toate de calitate pentru baterii.
„România riscă să rămână doar o bază de extracție (materie primă brută), în timp ce valoarea adăugată și procesarea să fie mutate în nucleul industrial al Europei. Ce se întâmplă după votul de azi? Să luăm doar un exemplu grăitor.
Comisia Europeană are deja selectate aceste așa-numite proiecte strategice. Să ne concentrăm pe grafit pe care îl extragem, dar nu-l procesăm. Franța are 15 proiecte strategice selectate de Bruxelles. Surpriză (sau nu!), nu extrage nimic. Doar procesează și reciclează. Ce procesează? Ei bine, procesează grafit. Estonia are două proiecte de procesare, dintre care unul pe grafit. Și Finlanda procesează grafit, dar pe lista CE nu figurează cu vreun proiect strategic de extracție a acestui minereu.
Practic, după acest vot, România va fi obligată de Bruxelles să trimită grafitul pe care îl extrage la unul dintre punctele de procesare din statele menționate mai sus“, a explicat Georgiana Teodorescu.
Ce se află în spatele proiectului strategic pentru magneziu din România
Propunerea actuală de regulament îi permite Comisiei Europene să „cupleze” mari corporații la resursele naționale fără criterii clare. Georgiana Teodorescu cerea prin amendamentele sale transparență totală asupra acționariatului acestor entități.
„Toate aceste proiecte au fost anuțate cu surle și trâmbițe. Să ne uităm însă mai în detaliu la ce se află dincolo de perdeaua de propaganda. Firma din spatele unui proiect strategic selectat de Comisia Europeană pentru producția de magneziu – Verde Magnesium Industries SRL - are sediul social într-un apartament din sectorul 5, București, conform catalogului firmelor din România.
Firma care face extracția magneziului și care are aproximativ același nume – Verde Magnesium SRL - are o adresă de contact pe pagina oficială de internet în sectorul 1, într-o zonă rezidențială. Din conducere fac parte o fostă secretară de stat la Ministerul Economiei din guvernul Cioloș și fostă directoare OMV și trei străini între care un fost expert al Comisiei Europene și un fost director AUDI.
Verde Magnesium se laudă pe pagina sa de internet că va deveni primul producător european de magneziu din ultimii 25 de ani *deschizând calea unei abordări sustenabile, cu emisii scăzute de carbon, în ceea ce privește extracția și producția de magneziu*.
Trăim același scenariu prost din trecut când prin privatizări decise în alte capitale am rămas fără control asupra energiei și resurselor noastre proprii“, a încheiat Georgiana Teodorescu.