Accesul la RMN și CT trebuie stabilit în funcție de necesitatea medicală, nu de diagnosticul pacientului sau de bugetul disponibil. Asociațiile de pacienți semnatare solicită Guvernului României și Ministerului Sănătății adoptarea cu prioritate a ordonanței de urgență care elimină limitarea la o singură investigație de înaltă performanță pe an pentru pacienții cronici aflați în monitorizare.
Totodată, organizațiile solicită extinderea accesului la aceste investigații pentru toate categoriile de pacienți cu afecțiuni cronice pentru care evaluările imagistice sunt necesare din punct de vedere medical.
Cu ce se confruntă o categorie de pacienți
“De la 1 ianuarie 2026, pacienții cu bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8 se confruntă cu limitarea decontării în regimul special de monitorizare la o singură investigație de înaltă performanță pe an. Această restricție afectează accesul la evaluări medicale esențiale și poate întârzia identificarea progresiei bolii, modificarea tratamentului sau depistarea complicațiilor.
Pentru un tânăr cu scleroză multiplă, pentru un pacient care a suferit un accident vascular cerebral, pentru cineva care trăiește cu o afecțiune cardiovasculară severă sau cu o boală rară, monitorizarea periodică poate face diferența între menținerea autonomiei și agravarea dizabilității.
În funcție de afecțiune și de evoluția clinică, medicul specialist poate recomanda investigații repetate, uneori la intervale de 3-6 luni. O limitare administrativă uniformă nu poate înlocui evaluarea medicală individuală.
O singură investigație poate însemna mai multe regiuni anatomice
Problema este agravată de modul în care sunt decontate investigațiile care presupun examinarea mai multor segmente.
În practică, o monitorizare completă poate necesita examinarea creierului, coloanei cervicale și toracale sau a altor regiuni, în funcție de patologie.
În situația unei examinări care cuprinde patru segmente, regulile actuale permit decontarea distinctă, în afara plafonului contractat cu casa de asigurări, a unui singur segment, o singură dată pe an. Celelalte segmente depind de bugetul lunar disponibil al furnizorului.
Consecințele sunt suportate direct de pacienți: investigații amânate, costuri suplimentare, deplasări repetate, întârzieri în deciziile terapeutice și, în unele cazuri, renunțarea la monitorizarea recomandată.
Aceeași nevoie medicală trebuie să însemne același drept la investigații
Asociațiile semnatare atrag atenția că problema accesului la investigații imagistice depășește categoriile de afecțiuni incluse în prezent în sistemul Monitor.
Pe lângă bolile neurologice, cerebrovasculare, cardiovasculare și rare, există numeroase afecțiuni cronice inflamatorii, autoimune, reumatologice, musculoscheletale și sistemice pentru care investigațiile imagistice avansate sunt esențiale în diagnostic, evaluarea activității bolii, monitorizarea răspunsului la tratament și identificarea complicațiilor.
Printre acestea se numără:
Printre acestea se numără:
● Spondilita anchilozantă și spondiloartritele axiale, pentru care investigațiile RMN ale articulațiilor sacroiliace și coloanei vertebrale pot fi esențiale în diagnosticul și evaluarea inflamației active.
● Poliartrita reumatoidă, afecțiune inflamatorie care poate produce distrucții articulare progresive și dizabilitate, în care investigațiile imagistice avansate pot fi necesare atunci când evaluările uzuale sunt insuficiente.
● Artrita psoriazică, boală inflamatorie care poate afecta articulațiile periferice, coloana vertebrală și structurile periarticulare.
● Lupusul eritematos sistemic, afecțiune autoimună cu afectare multiorganică, în care investigațiile imagistice pot identifica și monitoriza complicații neurologice, cardiovasculare și osteoarticulare.
● Scleroza sistemică (sclerodermia), pentru care investigațiile CT de înaltă rezoluție pot avea un rol esențial în evaluarea afectării pulmonare interstițiale.
● Vasculitele sistemice, care pot necesita CT, RMN sau alte investigații imagistice avansate pentru evaluarea vaselor de sânge și a organelor interne.
● Polimiozita și dermatomiozita, boli inflamatorii musculare în care RMN-ul poate contribui la evaluarea afectării musculare.
● Sindromul Sjögren, în special în formele cu afectare sistemică sau complicații care justifică investigații imagistice avansate.
De asemenea, asociațiile solicită luarea în considerare a nevoilor de monitorizare ale persoanelor cu diabet zaharat și boală cronică renală, precum și ale pacienților cu alte boli cronice, atunci când există o indicație medicală pentru investigații imagistice de înaltă performanță.
Aceste exemple nu reprezintă o listă exhaustivă. Principiul trebuie să fie același pentru toți pacienții: necesitatea investigației este stabilită de medicul specialist, în funcție de starea clinică, de evoluția bolii și de recomandările medicale aplicabile.
Un pacient cu spondilită anchilozantă, poliartrită reumatoidă, lupus sau vasculită sistemică poate avea aceeași nevoie urgentă de investigații RMN ori CT ca un pacient cu o afecțiune neurologică, cardiovasculară sau oncologică.
O legislație care rezolvă problema pentru unele diagnostice, dar lasă în urmă alte persoane cu nevoi medicale comparabile, riscă să creeze noi inechități în sistemul de sănătate.
Există deja o soluție. Pacienții așteaptă aplicarea ei.
În aprilie 2026, după semnalele publice transmise de asociațiile de pacienți, Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență care răspundea solicitărilor privind eliminarea limitărilor de monitorizare.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis atunci un mesaj important: „viața unui om nu se poate calcula în deficit bugetar”.
Cu toate acestea, ordonanța nu a fost adoptată, iar pacienții continuă să suporte consecințele restricțiilor.
La 12 octombrie 2026, Senatul României a adoptat, fără voturi împotrivă, propunerea legislativă L550/2026, care urmărește îmbunătățirea accesului la investigațiile de înaltă performanță pentru anumite categorii de pacienți cronici.
Salutăm acest vot și susținerea exprimată de toate grupurile politice. În același timp, considerăm că soluția legislativă trebuie completată pentru a acoperi toate afecțiunile cronice pentru care monitorizarea imagistică este necesară.
Solicităm ca, în etapa următoare a procesului legislativ, prevederile propunerii L550/2026 să fie extinse astfel încât să includă și bolile inflamatorii, autoimune, reumatologice, musculoscheletale și sistemice, precum și orice alte afecțiuni cronice pentru care medicul specialist recomandă investigații imagistice de înaltă performanță.
Considerăm că dreptul la diagnostic precoce, monitorizare adecvată și tratament eficient trebuie fundamentat pe necesitatea medicală, nu pe apartenența la o anumită categorie administrativă de pacienți.
Parcursul parlamentar poate necesita însă timp suplimentar. Adoptarea ordonanței de urgență ar permite eliminarea mai rapidă a restricțiilor existente, în timp ce procesul legislativ poate asigura extinderea și consolidarea drepturilor pentru toate categoriile de pacienți.
Ce solicită asociațiile de pacienți
Solicităm Guvernului României, Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Parlamentului să acționeze coordonat pentru:
- Adoptarea urgentă a ordonanței de urgență pregătite de Ministerul Sănătății, pentru eliminarea limitării la o singură investigație de înaltă performanță pe an în regimul Monitor M3-M8.
- Decontarea integrală a investigațiilor recomandate medical, inclusiv a tuturor regiunilor anatomice necesare unei examinări complete, în condițiile indicației medicale.
- Extinderea accesului la investigații imagistice de înaltă performanță pentru toate afecțiunile cronice care necesită asemenea evaluări, inclusiv bolile inflamatorii, autoimune, reumatologice, musculoscheletale și sistemice, prin completarea propunerii legislative L550/2026 și a cadrului normativ aplicabil.
- Stabilirea eligibilității în funcție de necesitatea medicală, pe baza recomandării medicului specialist, evitând listele restrictive de diagnostice care exclud pacienți cu nevoi medicale comparabile.
- Aplicarea unitară a regulilor de decontare, de către toate casele de asigurări și toți furnizorii de servicii medicale, eliminând solicitările administrative nejustificate, biletele de trimitere suplimentare și declarațiile pe proprie răspundere care nu sunt prevăzute de cadrul legal.
Monitorizarea la timp înseamnă prevenție, autonomie și costuri mai mici pentru sistemul de sănătate
Întârzierea investigațiilor poate duce la diagnostic tardiv, imposibilitatea evaluării corecte a activității bolii, întârzierea inițierii sau ajustării tratamentului, progresia leziunilor ireversibile și apariția unor complicații severe.
Pentru pacienți, consecințele pot însemna pierderea mobilității, reducerea capacității de muncă, creșterea dependenței de sprijinul familiei și afectarea calității vieții.
Pentru sistemul de sănătate, intervențiile întârziate pot genera costuri suplimentare prin spitalizări, complicații și nevoi crescute de îngrijire pe termen lung.
În plus, atunci când investigațiile recomandate pot fi realizate la timp doar prin plată directă, accesul la sănătate ajunge să depindă de posibilitățile financiare ale fiecărui pacient.
Un sistem de sănătate echitabil trebuie să ofere fiecărui pacient acces la investigațiile de care are nevoie, la momentul potrivit.
Asociațiile de pacienți consideră că una dintre primele decizii ale Guvernului ar trebui să transmită un mesaj clar către persoanele care trăiesc cu boli cronice: monitorizarea corectă a unei afecțiuni reprezintă o componentă esențială a îngrijirii medicale.
Pentru pacienți, nu mai contează cine a decis această limitare și în ce context. Contează ca o măsură care s-a dovedit nepotrivită să fie corectată cât mai repede și ca soluția adoptată să răspundă nevoilor tuturor celor care depind de monitorizare medicală periodică.
Asociațiile semnatare rămân deschise dialogului cu autoritățile și disponibile să contribuie la identificarea și implementarea rapidă a unor soluții sustenabile, echitabile și centrate pe nevoile reale ale pacienților.
Pentru un pacient cronic, fiecare lună de așteptare poate însemna o șansă pierdută de a preveni agravarea bolii.
Semnatari:
Eduard Pletea – Președinte, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN România)
Rozalina Lăpădatu – Președinte, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA)
Marinela Debu – Președinte, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România
Alina Comănescu – Fondator, Asociația Sănătate pentru Comunitate
Otilia Stanga – Președinte, Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID)
Rodica Molnar – Președinte, Asociația Copiilor și Tinerilor Diabetici Mureș (ASCOTID)
Simona Tănase – Președinte, Asociația Învingătorii Sclerozei Multiple
Dorica Dan – Președinte, Alianța Națională pentru Boli Rare (ANBRaRo)
Radu Gănescu – Președinte, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC)
Iulian Petre – Director Executiv, Federația UNOPA
Stefan Radut - Director, Asociatia pentru Sprijinirea Pacientilor cu Tuberculoza Multidrog Rezistenta
Adriana Harja - Președinte, Asociația Națională Miastenia Gravis România
Andrei Hutanu – Președinte, Asociația Pacienților cu Boli Reumatismale Inflamatorii din Transilvania“, conform unui comunicat remis DC News.