„Chiar zilele acestea avem o formă finală de proiect pe care o să-l propunem, de creștere drastică a amenzilor și de prevedere exactă în lege a sancțiunilor în cazul hrănirii animalelor. Actuala lege nu are trecută expres referirea la hrănirea animalelor sălbatice. Și atunci o să trecem expres și acest caz ca să poată să fie dat exact”, a declarat Diana Buzoianu la RFI.
Ministrul a mai precizat că, în prezent, jandarmii și reprezentanții Gărzii Forestiere aplică amenzi doar pentru oprirea neregulamentară a mașinilor în zonele cu bandă dublă continuă, nu pentru hrănirea urșilor, tocmai pentru că „asta nu există încă în mod expres în legislația actuală”. Singura prevedere legală în vigoare se regăsește în Legea nr. 54/2012, cunoscută drept Legea picnicului, care interzice hrănirea animalelor sălbatice, sancțiunile fiind însă modeste, cuprinse între 200 și 400 de lei.
Problema a devenit deosebit de acută pe Transfăgărășan, unde urșii s-au obișnuit să primească mâncare de la turiști. Potrivit ministrului, acest comportament uman aparent inofensiv este, de fapt, un pericol mortal atât pentru oameni, cât și pentru animale. „Urșii de pe Transfăgărășan au fost obișnuiți să primească mâncare, iar aici soluția este ca oamenii să înțeleagă că dacă mai fac asta, dacă au dat fie și o singură dată de mâncare unui urs, crezând că îi fac bine sau crezând că acest lucru este normal, atunci au condamnat la moarte acel urs. Iar acel urs nu va mai avea frică de oameni și la un moment dat, sub o formă sau alta, va interacționa cu oamenii și se va ajunge la incidente dramatice”, a avertizat Buzoianu.
Pentru prevenirea unor tragedii similare în zonele cu risc ridicat, ministrul consideră că o soluție rapidă o reprezintă instalarea camerelor de supraveghere. „Pentru că știi că acolo este o zonă de risc, unde în fiecare an se întâmplă incidente, pot fi puse astfel de sisteme CCTV. Te duci targetat, acolo unde știi că există un risc foarte mare”, a explicat aceasta.
În ceea ce privește satele și fermele aflate în apropierea pădurilor, care sunt adesea ținta urșilor în căutare de hrană, Buzoianu a subliniat importanța gardurilor electrice și a altor sisteme de protecție. Ea a arătat că statul trebuie să sprijine aceste comunități inclusiv financiar, pentru implementarea acestor măsuri. „Acolo nu o să poți să intervii niciodată să rămâi fără niciun urs care să-ți vină lângă o fermă decât dacă ai ferma respectivă protejată de niște sisteme pe care statul inclusiv să te ajute să le pui în aplicare”, a punctat ministrul.
O altă problemă de fond o reprezintă numărul foarte mare de urși pe teritoriul României, rezultat în urma ultimului recensământ realizat pe baza probelor ADN. „Recensământul acesta a fost făcut pe baze de probe ADN și a costat România foarte mulți bani. Acum, bineînțeles că dacă te lupți pentru a proteja viața animalelor, evident că orice recensământ care îți spune că ai de trei ori mai mulți urși decât ai putea tu să gestionezi, este un recensământ care vine concret împotriva a ceea ce tu susții și pentru misiunea pentru care te lupți”, a afirmat Buzoianu.
Potrivit datelor oficiale, în România există între 10.000 și 12.000 de urși, în timp ce numărul optim ar fi, conform specialiștilor, de aproximativ 3.500 – 4.000 de exemplare. Situația devine și mai alarmantă atunci când este privită prin prisma impactului direct asupra comunităților locale. Ministrul a relatat cazul unei comune din județul Argeș unde, în timpul unei alerte generate de prezența unui urs, a dispărut pentru câteva ore un copil. „Am vorbit deja și cu primari care ne spun situații dramatice. De exemplu, unul dintre primarii din Argeș cu care ne-am întâlnit săptămâna trecută ne-au povestit că în perioada în care s-a dat alarma pentru un urs în zona respectivă, în exact același timp a dispărut un copil. Și că tot satul, evident îngrozit, l-a căutat vreo două ore, neștiind dacă copilul respectiv a dispărut din cauza ursului. Sigur, au găsit copilul, dar vă dați seama ce teroare au trăit oamenii respectivi”, a relatat Diana Buzoianu.
Ministrul consideră că aceste situații trebuie „gestionate cumva”, iar autoritățile locale ar trebui să aibă „un pic mai multă autonomie de intervenție, desigur, cu experții alături de ei”, în condițiile în care „situația este totuși una alarmantă”. Ea a adăugat că România trebuie să găsească soluții care să asigure simultan protejarea vieții umane și conservarea biodiversității. „Vreau să protejăm și viața oamenilor și vreau să rămânem și cu biodiversitate, pentru că noi avem încă o biodiversitate pe zona aceasta, care merită să fie protejată, pentru care merită să te lupți. Dar în același timp trebuie să găsim și soluții ca oamenii să fie în siguranță”, a subliniat ministrul Mediului.