Preşedintele acestei adunări, Juan Guaido, a reamintit în faţa a circa o mie de simpatizanţi reuniţi la Caracas că legea fundamentală a ţării, Constituţia, îi conferă legitimitate pentru a-şi asuma puterea în cadrul unui guvern de tranziţie. Pe 5 ianuarie, parlamentul s-a declarat singura putere legitimă şi a anunţat că va forma un 'guvern de tranziţie' înainte de a organiza noi alegeri. 'Trebuie să respectăm Constituţia sub o dictatură? Nu. Poporul venezuelean, armata şi comunitatea internaţională trebuie să ne aducă la putere', a declarat Juan Guaido. Preşedintele parlamentului a lansat un apel la o 'mobilizare masivă în toate colţurile Venezuelei' pe 23 ianuarie. Data se referă simbolic la 23 ianuarie 1958, ziua prăbuşirii dictatorului Marcos Perez Jimenez. O parte a opoziţiei i-a cerut lui Juan Guaido să depună jurământul de preşedinte din cauza 'vidului de putere' apărut, potrivit acesteia, după respingerea celui de-al doilea mandat al lui Nicolas Maduro de către deputaţi şi o mare parte a comunităţii internaţionale.
Maduro, al doilea mandat
Joi, Nicolas Maduro a fost învestit pentru al doilea mandat de şase ani în faţa Curţii Supreme, şi nu în faţa parlamentului, cum prevede Constituţia. Din 2016, deciziiile legislativului de la Caracas, dominat de opoziţie, sunt sistematic anulate de Curtea Supremă, compusă din fideli ai regimului. În practică, parlamentul a fost înlocuit de o Adunare Constituantă 100% chavistă. Nicolas Maduro, susţinut de înaltul comandament al armatei, a fost reales pe 20 mai după un scrutin boicotat de opoziţia care respinge rezultatele, ca şi Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană şi numeroase ţări din America Latină. Opoziţia a denunţat presiuni asupra alegătorilor şi insistă asupra nivelului ridicat al absenteismului (52%).
VEZI ȘI:
Criză Venezuela. UE, lovitură pentru Maduro
America Latină, amenințată. ”Situaţia este înspăimântătoare”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
