'Noi, ca ARBDD, nu avem capacitatea de a lupta cu reţelele de braconaj de sturioni, însă şi cu celelalte autorităţi am putea controla ceea ce se întâmplă la Marea Neagră, pentru că acolo este zona de impact. A existat un proiect prin care Jandarmeria Română ar fi putut accesa fonduri europene pentru dotarea unităţilor din zona Călăraşi până la Marea Neagră, însă nu suntem eligibili conform actualului ghid de finanţare pe Programul Operaţional Infrastructură Mare. Este o problemă cine ia navele, SUV-urile, camerele night-vision ş.am.d. Deocamdată, nu avem cum să aplicăm', a declarat, pentru AGERPRES, Mălin Muşetescu.
El a subliniat pericolul reţelelor de contrabandă cu sturioni, în contextul în care Marea Neagră este inclusă pe traseul traficanţilor de droguri de mare risc. 'Este o reţea (cea a contrabandei cu sturioni n.r.) care a avut la un moment dat concurenţă cu cea a drogurilor din Marea Neagră. Acolo, ne-am dat seama de pericolul care poate exista prin aceste reţele de trafic de icre negre şi sturioni care pot oricând bascula spre zona de droguri, pentru că ei ştiu foarte bine zona şi infracţional sunt foarte aproape de teoria de a face repede bani. Şi nu vă supăraţi, dar un kilogram de droguri nu se poate compara cu un kilogram de icre negre', a mai spus Muşetescu. Guvernatorul Deltei a făcut aceste comentarii în contextul în care a apreciat acţiunile de populare ale Dunării cu pui de sturioni realizate de autorităţile române de-a lungul timpului.
'La braconieri, avem foarte mult puiet de păstrugă mai ales, dar şi de morun. Rezultatele acţiunilor de populare există. Am făcut repopulări, dar nu ne-am aplecat şi asupra unor bugete care să susţină o monitorizare strictă. Nu ştim exact ştiinţific ce se întâmplă cu populaţiile, dar e clar că ele sunt în oarecare creştere. Vedem ce este în plasele braconierilor, iar ce vedem e doar 10% din ce există real. Peştele, mă refer la sturioni, a avut o gură de oxigen din partea noastră prin aceste repopulări', a precizat Muşetescu. În ceea ce priveşte menţinerea interzicerii pescuitului sturionilor, el a menţionat că aceasta depinde de capacitatea autorităţilor statului de a opri fenomenul braconajului.
'Perioada (de interzicere a pescuitului n.r.) se prelungeşte exponenţial cu neputinţa noastră de a opri fenomenul braconajului. Dacă nu mai braconăm, atunci se vor reface stocurile mai repede. Dacă-l braconăm, va fi o poveste interminabilă', a conchis guvernatorul Deltei. ARBDD a anunţat că aproape 20.000 de pui de sturioni au fost deversaţi zilele trecute în Dunăre în cadrul unei acţiuni de populare iniţiată de WWF şi desfăşurată în Bulgaria. Instituţia statului a făcut un apel la populaţie pentru a reda Dunării puii de sturioni care s-ar prinde în plasele pescarilor. Dunărea Inferioară are singurele specii de sturion sălbatic din Uniunea Europeană, care cresc şi se reproduc în mod natural.
Supravieţuitori ai erei dinozaurilor, cu lungimi care pot depăşi la maturitate mărimea unui autobuz, sturionii au fost consideraţi, din cele mai vechi timpuri, printre cele mai valoroase specii de peşti. În lume, la ora actuală, există 26 de specii de sturioni, şase dintre acestea, şipul, viza, cega, morunul, păstruga şi nisetrul, regăsindu-se şi în Dunăre până la începutul secolului trecut, potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD). Două dintre ele, şipul şi viza, considerate specii foarte rare, la începutul anilor '60 au dispărut din Dunăre. Ca urmare a declinului populaţiilor de sturion, autorităţile române au decis în anul 2006 interzicerea pescuitului sturionilor în apele teritoriale româneşti ale fluviului. În paralel, autorităţile au decis popularea Dunării cu alevini de sturion, iar în luna mai a acestui an specialiştii INCDDD au anunţat că programele de peste un milion de euro anual au rezultate bune.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
