Înființare SIIJ. Tudorel Toader nu și-o asumă: De cine a fost inițiată

Alexandru Ichim / 12 iul 2019 / 15:17
Tudorel Toader
Descriere foto: Tudorel Toader

Fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader a infirmat, vineri, implicarea sa în emiterea actelor normative din domeniul justiţiei, referindu-se, printre altele, la înfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie, la Legea privind recursul compensatoriu sau la modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală.

Toader a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Iaşi, că îşi asumă tot ceea ce a făcut ca ministru al Justiţiei, precizând că nu îşi asumă "ce au făcut alţii".

"În fosta calitate de ministru al Justiţiei, mi-am asumat tot ceea ce am făcut ca ministru şi tot ceea ce nu am făcut ca ministru. Nu mi-am asumat ceea ce au făcut sau ceea ce nu au făcut alţii, referitor la domeniul justiţiei. În acest sens am şase menţiuni. Secţia specială de investigare a infracţiunilor din justiţie a fost iniţiată la iniţiativa comisiei speciale din Parlament. Deci, nu este, nu a fost iniţiativa ministerului sau ministrului Justiţiei, (n.r.- ci) a comisiei speciale (...). În al doilea rând, Legea privind recursul compensatoriu, despre care s-a tot vorbit şi se tot vorbeşte. Iniţiativa legislativă, ştiţi, sunt convins, că a fost formulată ca proiect de lege în noiembrie 2016 de către guvernul anterior, guvernul tehnocrat de la momentul respectiv. Cu privire la această lege, în martie eram ministrul Justiţiei, proiectul de lege a intrat în dezbatere parlamentară şi sub semnătura mea am transmis de la ministerul Justiţiei, prin Guvern, la Parlament, avizul negativ. Am arătat că legea se abate de la iniţiativă, că legea are incoerenţe (...), prin urmare Ministerul Justiţiei a dat aviz negativ la modificările pe care legea le-a avut la iniţiativa, sigur, parlamentară. Când aceeaşi lege a ajuns în controlul de constituţionalitate, Ministerul Justiţiei, iarăşi sub semnătura mea directă, a opinat că legea este neconstituţională şi am arătat motivele de neconstituţionalitate, ceea ce înseamnă că la momentul respectiv, atât în procesul de elaborare, cât şi în momentul controlului de constituţionalitate, am dat aviz negativ, respectiv de neconstituţionalitate", a afirmat Toader.

Ministerul Justiției nu a avizat nici proiectul de act normativ privind amnistia şi graţierea

 

"Ordonanţa, mult aşteptat şi dorita ordonanţă pentru modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală, în acord cu proiectul de lege adoptat în Parlament, nu a primit avizul Ministerului Justiţiei. Ministerul Justiţiei nu a iniţiat, nu a promovat o astfel de ordonanţă, cu toate discuţiile pe care le ştiţi. Ulterior, proiectul de lege a fost finalizat în Parlament, a fost criticat pentru neconstituţionalitate. După mai multe amânări, Curtea Constituţională ar trebui să se pronunţe peste, cred ca două săptămâni, cred că pe data de 24 iulie. Ministerul Justiţiei nu şi-a însuşit propunerile venite pentru ordonanţa privind amnistia şi graţierea, ceea ce înseamnă că, neînsuşind, nu le-am elaborat, nu le-am trimis la Guvern, nu le-am trimis în procesul de avizare. Amnistia, graţierea pe bază de ordonanţă de urgenţă nu au fost adoptate. În ianuarie 2017, un proiect pentru amnistie şi graţiere a fost înaintat de către ministrul din avea vreme către Parlament, proiectul de lege nu a fost nici în prezent finalizat, este de competenţa decidenţilor să îi vadă parcursul legislativ pe care în continuare îl va avea", a mai precizat Tudorel Toader.

El a afirmat, de asemenea, că actul normativ privind Fondul Suveran de Investiţii nu a fost adoptat, Ministerul Justiţiei având un aviz negativ.

"O temă foarte discutată a fost cea privind înfiinţarea Fondului Suveran. Ştiţi public faptul că am dat avize negative la cele două iniţiative, motiv pentru care actul normativ nu a fost adoptat, pe urmă nu a fost înfiinţat", a adăugat Toader.

Tudorel Toader şi-a manifestat încrederea că "timpul va scoate la suprafaţă realitatea juridică", subliniind că neavizarea acestor proiecte de acte normative din domeniul justiţiei a stat la baza încetării mandatului săi de ministru.