De ce unii oameni sunt dependenţi de nefericire? Poate că atunci când suntem nefericiţi, căutăm constant nefericirea. O atragem. Pentru a ne răzbuna pe noi înşine. Pentru că e mai comod să rămânem în zona noastră de confort, în loc să ne ridicăm pentru a ne schimba. Să fii nefericit nu necesită prea mult efort. Pentru a ne justifica tristeţea, atragem doar lucruri negative, astfel, ne spunem ,,Vezi? Am avut dreptate, nu merit să fiu fericit, sunt ghinionist, viaţa e prea grea.”
Atunci când ne obişnuim cu gânduri negative şi cu victimizare, ne este foarte greu să primim schimbarea şi fericirea în interiorul nostru plin de răni. Ne este dificil să ne schimbăm modul de a gândi, să vedem partea pozitivă a lucrurilor, să ne bucurăm de ce avem.
Atunci când obişnuim să găsim scuze pentru nefericirea noastră în lumea exterioară, nu putem să ne schimbăm pentru că nu ne asumăm că nefericirea e rezultatul modului nostru de a gândi. E nevoie de curaj pentru a-ţi recunoaşte ţie însuţi că fericirea ta depinde de tine.
Nu putem creşte şi nu ne putem lărgi orizonturile spre a vedea şi alte aspecte ale vieţii, pe care noi le ignorăm în mod voit. Rămânem în ,,bula” noastră plină de nefericire şi negativism, crezând că viaţa e prea grea pentru a putea să ne bucurăm de ea, fără să ştim că de multe ori viaţa e aşa cum ne-o facem noi.
Realitatea zilei de mâine este construită de tine în prezent
Dacă nu faci ceva pentru a schimba modul în care te raportezi la dificultăţi, şi ziua de mâine va fi la fel de grea ca cea de azi. E opera ta. În afară de elementele surpriză, pe care nu le putem controla, viaţa chiar este opera noastră. Ne scriem povestea zi de zi.
Atunci când începi să fii blând cu viaţa ta, şi viaţa devine blândă cu tine. Trebuie doar să înveţi să o iubeşti şi ea te va iubi infinit mai mult.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
