Preşedintele CJ Timiş, Călin Dobra, a declarat că în urma discuţiilor pe care le-a avut cu ministrul Culturii, Daniel Breaz, şi cu reprezentanţii INP, s-a luat decizia demarării proiectului de consolidare, restaurare şi punere în funcţiune a Castelului Huniazilor din Piaţa operei din Timişoara prin Programul Naţional de Restaurare.
,,Astăzi am aprobat în şedinţa CJ protocolul cu Institutul Naţional de Patrimoniu, punem toată documentaţia din punct de vedere al proprietăţii la dispoziţia INP, care va scoate la licitaţie documentaţia, studiul de fezabilitate sau DALI pentru acest proiect, după care îl va preda CJ Timiş, noi urmând să identificăm surse de finanţare pentru realizarea investiţiei propriu zise. INP partener şi mai departe în monitorizarea derulării investiţiei, ţinând cont că sunt specialişti în ceea ce înseamnă restaurarea în mod special a clădirilor de patrimoniu clasa A, aşa cum este Castelul Huniazilor', a afirmat Călin Dobra, după şedinţa de plen a CJ de miercuri.
Potrivit liderului administraţiei judeţene, acest lucru înseamnă că anul viitor cel mai târziu CJ Timiş va avea de la INP documentaţia şi conceptul restaurării şi punerii în funcţiune a Castelului Huniazilor, iar după aceea administraţia judeţeană va continua cu proiectarea şi cu execuţia investiţiei. Consolidarea şi renovarea obiectivului a avut numeroase intervenţii, recepţii şi blocaje, dar la momentul întrunirii comisiei de recepţie, de la finele anului 2018, unii dintre membrii acesteia nu au semnat şi au adus anumite solicitări de modificare în cadrul proiectului. Constructorului i s-a pus în vedere să realizeze remedierile respective, dar nici în momentul de faţă lucrările nu se apropie de final.
,,La nivelul fondurilor europene pentru patrimoniul cultural nu mai putem accesa, întrucât suma pentru întregul buget era de 5 milioane de euro, insuficient pentru realizarea lucrărilor de la castel. Avem o posibilitate şi deja am depus actele la Ministerul Culturii pentru programul din fonduri guvernamentale privind restaurarea patrimoniului cultural, dar avem toată disponibilitatea de a susţine şi din bugetul propriu al CJ realizarea acestui obiectiv de investiţii', declara la începutul anului, Călin Dobra. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Timiş condiţionase deschiderea parţială a castelului pentru public de realizarea unei căi de acces şi evacuare în caz de urgenţă, ţinând cont de numărul mare al potenţialilor vizitatori. În cei zece ani de intervenţii, construcţia a făcut obiectul a cel puţin patru proiecte de reabilitare nefinalizate, iar primarul Nicolae Robu propusese în anul 2016 transferarea MNB de la CJ la municipalitate, 'pentru a putea finaliza reabilitarea, după aproape zece ani de când este închis.
Valoarea contractului semnat în anul 2012 era de peste 12 milioane de lei. Impunătoarea clădire era în risc major de prăbuşire, ceea ce a impus luarea unor măsuri urgente de punere în siguranţă a clădirii, inclusiv prin injectarea de beton sub baza construcţiei. Pe lângă acestea, s-a avut în vedere şi punerea în valoare a stilisticii medievale a castelului, rezolvarea din punct de vedere funcţional şi arhitectural a faţadelor în concordanţă cu principiile conservării şi restaurării monumentelor istorice, amenajarea curţii interioare, remedierea unor degradări arhitecturale, reamenajarea spaţiilor şi adaptarea funcţiunilor muzeale la caracterul patrimonial major al clădirii.
Sursa: AGERPRES
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
