'Rolul nostru în UE este mai complex şi mai nuanţat. (...) Poziţia pe care o deţine România în interiorul Uniunii nu se ridică la potenţialul pe care cred că îl avem ca ţară şi în mod cert la aşteptările şi aspiraţiile noastre. Conduita României la Bruxelles şi în alte capitale relevante pentru politicile UE lasă uneori impresia că are mai degrabă un rol pasiv şi prea permisiv, uneori lipsit de iniţiative implementate până la capăt, departe de conduita potrivită statutului de cea de-a şaptea ţară din cadrul UE şi probabil în curând a şasea ca mărime. Cred cu tărie că lucrurile ar putea fi îmbunătăţite în acest sens, dar şi în privinţa poziţiei noastre la ONU, la OSCE sau la Consiliul Europei. Nu sunt perspective critice, ci aş vrea mai degrabă să fie percepute ca reflecţii', a afirmat Tăriceanu.
În cadrul NATO lucrurile par să stea mult mai bine
'Apartenenţa la structurile menţionate induce uneori tentaţia comodităţii prin alunecarea pe panta a face ceea ce ni se spune pentru că aşa nu vom greşi. Nu întotdeauna cantonarea pe o linie mediană, fie ea şi aurită, este soluţia. Avem un rol şi un loc bine meritat în interiorul NATO şi UE, dar este nevoie de eforturi conjugate şi constante pe măsura resurselor şi prin mobilizarea corectă de noi resurse şi iniţiative. Putem constata o anumită diferenţă între rolul pe care România îl are în NATO, respectiv UE. În privinţa NATO, lucrurile, din punctul meu de vedere, par să stea mai bine.
Ţara noastră a dat dovadă că este un aliat solid şi serios, care îşi îndeplineşte toate angajamentele asumate, inclusiv în privinţa partajării echitabile a responsabilităţilor în interiorul Alianţei. În acest sens, putem spune că suntem în grafic pentru a ne îndeplini, nu cu puţine eforturi, angajamentele asumate în planul înzestrării. Contribuţiile noastre la misiunile şi operaţiile aliate sunt substanţiale, iar ţara noastră este gazda unor exerciţii militare foarte apreciate de către aliaţii şi partenerii NATO. România, în interiorul NATO, face eforturi conjugate politice, diplomatice şi militare, în vederea promovării intereselor noastre, dar şi în vederea unei contribuţii serioase la asigurarea securităţii întregului spaţiu euroatlantic', a arătat preşedintele Senatului.
El a susţinut că eşecul României de a obţine un loc de membru nepermanent în Consiliul de securitate al ONU nu poate fi atribuit exclusiv Ministerului Afacerilor Externe.
Tăriceanu, mesaj pentru ambasadorii români
'Invitaţia mea (...) este să renunţaţi atunci când este cazul la modestie, la autominimizare pentru motivele unui excepţionalism negativ specific României, să rezistaţi tentaţiei comodităţii când sunteţi confruntaţi cu stereotipuri negative prea facile, prea generalizate la adresa României. Soluţia deficitului de imagine care grevează realizările autentice ale ţării noastre nu constă în construirea unei butaforii de ţară din carton pastelat situată într-un spaţiu utopic şi atemporal. Soluţia este promovarea cu tact, dar şi cu fermitate a narativului autentic românesc simultan cu acceptarea dialogului de bună credinţă cu privire la ceea ce este ca pretutindeni de corectat ori transformat', a spus preşedintele Senatului.
El a pledat pentru noi direcţii de acţiune în ceea ce priveşte diplomaţia română şi a apreciat felul în care Teodor Meleşcanu a condus Ministerul de Externe.
Ramona Mănescu, sprijinită de Tăriceanu
'Anul 2019 are pentru România o însemnătate cu totul aparte, mă gândesc mai ales la faptul că vom aniversa în doar câteva luni 30 de ani de la căderea comunismului în România şi în Europa centrală şi de Est, şi vorbesc despre o aniversare având în vedere natura benefică a schimbărilor politice sociale, economice şi în domeniul libertăţilor fundamentale şi al drepturilor omului iniţiate în decembrie 1989. Am putea, însă, din păcate, vorbi la fel de bine despre o comemorare, dacă ne gândim la numărul dureros de mare al acelora care, mai ales tineri, au plătit cu preţul vieţii costul pentru ca aceste schimbări să fie posibile şi să genereze transformările extraordinare care ne-au adus prosperitatea şi libertatea de astăzi. În acest context, o aducere aminte a parcursului nostru, cei 30 de ani, a diferenţei dintre astăzi şi decembrie '89 ar aduce o justă şi sănătoasă aşezare la scară a eforturilor întreprinse, a lucrurilor câştigate şi ar reduce fundamentul contestărilor şi deziluziilor supralicitate', a mai spus Tăriceanu.
Carmen Mihălcescu, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, a vorbit despre potenţialul Parlamentului în dezvoltarea relaţiilor diplomatice. 'Am convingerea că Parlamentul României sprijină şi poate sprijini mai mult diplomaţia românească atât în formate de lucru tradiţionale, cât şi prin noi iniţiative de cooperare. Obiectivele de politică externă sunt prioritare', a susţinut Mihălcescu. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a vorbit despre Preşedinţia română a Consiliului UE. 'Cred că este important ca Europa să aibă o agendă strategică mai ambiţioasă şi cred că aceasta va fi moştenirea pe care o lăsăm noi', a afirmat Ciamba.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
