Timp de 18 ani, terenul de la acea adresă a fost “plimbat” sub aspectul posesiei legale între Primăria Constanța și Arhiepiscopia Tomisului de mai multe ori. În toată această perioadă, familiile de romi au locuit pe acest teren, fără ca prezența lor să fie recunoscută în vreun fel în documentele oficiale. Acum, aici se dorește construirea unei biserici. În data de 19 decembrie 2019, Consiliul Local Constanța a aprobat Planul Urbanistic Zonal inițiat de Arhiepiscopia Tomisului.
Timp de aproape două decenii, comunitatea de romi formată din aproximativ 17 familii (în 2019, la momentul documentării realizate de CRJ) s-a aflat într-o situație de vulnerabilitate majoră: condițiile de locuire extrem de dificile - fără racordare la utilități publice (curent electric, apă, canalizare, gaze), în locuințe neadecvate și într-o incertitudine constantă privind o posibilă nouă evacuare și demolarea locuințelor de pe-o zi pe alta. Dar nu au existat demersuri de consultare reală a romilor în vederea menținerii acestora în comunitatea din str. Munții Tatra, acolo unde au dezvoltat relații sociale și de comuniune, ci doar cu privire la relocarea acestora în complexul de locuințe sociale “Henri Coandă” din Constanța.
Obligația autorităților locale
Importanța acestor relații a fost, de altfel, stabilită chiar de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Yordanova c. Bulgariei. Astfel, conform hotărârii menționate, autoritățile locale sunt obligate să trateze în mod distinct comunitățile de romi care trăiesc de multă vreme într-o anumită localitate, având în vedere vulnerabilitatea acestora, chiar și atunci când nu dețin titlu valabil pentru imobilele pe care le ocupă. Astfel, Curtea Europeană a condamnat Bulgaria în cauza menționată în care a arătat că se încalcă principiul proporționalității dacă o comunitate ce locuiește de mult timp într-un loc este tratată în mod similar cu o persoană care a ocupat în mod abuziv un teren.
Sub aspectul condițiilor de locuit, relocarea familiilor în complexul ”Henri Coandă” (care s-a produs treptat în a doua parte a anului 2019) constituie un progres semnificativ, chiar dacă există unele semne de întrebare cu privire la respectarea prevederilor legii locuinței nr. 114/1996 sub aspectul soluției de construcții modulare sau a suprafețelor minime prevăzute în Anexa 1 la legea sus-menționată. Totodată, o îngrijorare aparte o constituie costurile legate de accesibilitate financiară, având în vedere cuantumul ridicat al utilităților, cauzat în mare măsură de soluția aleasă de Primărie de a realiza încălzirea locuințelor prin utilizarea energiei electrice.
Ce ar trebui să facă Primăria Constanța
Reiterăm o parte dintre recomandările CRJ incluse în studiul de caz: Primăria municipiul Constanța trebuie să acorde o atenție sporită condițiilor de construire a locuințelor sociale pentru a se asigura că îndeplinesc integral cerințele prevăzute în legislația națională (în principal, Legea locuinței nr. 114/1996), dar și asigurarea eficienței energetice a clădirilor și a accesibilității financiare;
Primăria municipiului Constanța trebuie să revizuiască hotărârile privitoare la criteriile de acordare a punctajului pentru obținerea unei locuințe sociale, în special sub aspectul eliminării prevederilor discriminatorii, cum ar fi criteriul studiilor; Primăria municipiului Constanța și Instituția Prefectului Județului Constanța trebuie să asigure în continuare o implicare activă, în special în ce privește măsuri de asistență socială comprehensive și integrate, condițiile de locuire, accesul la servicii de sănătate, accesul la o educație de calitate, combaterea discriminării, acompanierea, formarea profesională și accesul pe piața muncii (inclusiv prin colaborarea cu alte instituții relevante)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
