Fibrilaţia atrială este cea mai frecventă formă de aritmie cardiacă, o dereglare a ritmului normal de funcţionare a inimii. Se estimează că aproximativ 17 milioane de persoane din Europa şi 10 milioane din Statele Unite vor suferi de această problemă de sănătate până anul viitor, având astfel un risc mai mare de infarct, accident vascular cerebral şi deces.
Cu toate acestea, cauza exactă a fibrilaţiei atriale nu este deplin înţeleasă.
Epuizarea vitală, denumită în mod obişnuit sindrom 'burnout', este de obicei cauzată de stres prelungit şi profund la locul de muncă sau acasă. Acesta diferă de depresie, care este caracterizată prin stare de tristeţe, de vinovăţie şi părere negativă despre propria persoană, a explicat doctor Parveen Garg de la Universitatea din California de Sud, citat luni de Press Association.
Rezultatele studiului nostru stabilesc mai departe efectul nociv pe care aceasta îl poate provoca persoanelor care suferă de epuizare ce nu este analizată, a precizat specialistul.
Cercetări suplimentare
Cercetătorii au examinat peste 11.000 de persoane căutând indicii de epuizare vitală, iritabilitate, consum de antidepresive şi susţinere socială deficitară. Subiecţii au fost ulterior monitorizaţi o perioadă de aproape 25 de ani pentru a se observa eventuala apariţie a fibrilaţiei atriale. Conform studiului, participanţii care prezentau cel mai ridicat nivel de epuizare vitală aveau un risc de 20% mai mare de a dezvolta fibrilaţie atrială comparativ cu cei care nu prezentau semne de sindrom burnout. În urma cercetării nu au fost identificate asocieri între iritabilitate, utilizarea de antidepresive sau susţinere socială deficitară şi dezvoltarea fibrilaţiei atriale.
În studiul publicat în European Journal of Preventive Cardiology, oamenii de ştiinţă au notat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege mai bine concluziile şi pentru a identifica modul în care pacienţii pot fi ajutaţi.
Epuizarea vitală este asociată cu un nivel ridicat de inflamaţie şi activarea accentuată a răspunsului fiziologic al organismului la stres. Când aceste două lucruri sunt declanşate cronic, pot avea efecte grave şi dăunătoare asupra ţesutului cardiac, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la dezvoltarea acestei aritmii, a declarat Parveen Garg.
Ce este Sindromul ”burnout”
Sindromul burnout a fost inclus în 2019 în Clasificarea internaţională a maladiilor a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care serveşte drept bază pentru stabilirea tendinţelor şi statisticilor în domeniul sanitar.
Burnout-ul, inclus în secţiunea consacrată "problemelor asociate ocupării forţei de muncă sau şomajului, a primit numele de cod QD85. Această problemă este descrisă ca "un sindrom (...) ce rezultă din stresul cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes şi care se caracterizează prin trei elemente: "o senzaţie de epuizare", "cinism sau sentimente negative asociate muncii şi "o eficienţă profesională redusă".
Registrul OMS precizează că burnout-ul "se referă în mod specific la fenomene asociate contextului profesional şi nu ar trebui să fie utilizat pentru a descrie experienţele din alte domenii ale vieţii". OMS a precizat ulterior că sindromul "burnout" este "un fenomen asociat muncii" şi nu o maladie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
