Potrivit organizaţiei, cu toate că numărul naşterilor la mamele minore a scăzut uşor în 2018, atât în cazul mamelor sub 15 ani (de la 743 în 2017 la 674), cât şi în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani (de la 18.173 la 17.307), situaţia rămâne "îngrijorătoare" privind ordinul naşterilor la mame adolescente (al câtelea copil născut viu al mamei). Astfel, dintre adolescentele-mame cu vârsta sub 19 ani, 12.906 sunt la prima naştere, 3.657 la a doua, 673 la a treia, 63 la a patra, şapte la a cincea şi una la a şasea naştere, arată date semi-definitive pentru anul 2018 ale INS, conform Salvaţi Copiii.
Copiii născuţi de mame minore sunt vulnerabilizaţi atât social, cât şi medical, în multe cazuri vorbind despre naşteri premature sau sarcini care nu au fost monitorizate medical, menţionează organizaţia.
Potrivit statisticilor oficiale, din 674 de copii născuţi de mame mai mici de 15 ani, doar 79 au tatăl tot adolescent (sub 20 ani). La mamele între 15 şi 19 ani, din 17.307 copii, doar 2.120 au tatăl sub 20 de ani (pe acest palier, sunt şi taţi de peste 65 de ani).
"De cele mai multe ori, adolescentele mame provin din medii sărace, fără acces la asistenţă medicală constantă şi de calitate. Şi de aici consecinţe extrem de grave şi, din păcate, ireversibile: naşteri premature, mortalitate infantilă ridicată, copii crescuţi de copii, în medii socio-economice precare, perpetuând, de fapt, discriminările", a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.
În ceea ce priveşte distribuţia pe medii, cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural - 65% dintre cele sub 15 ani şi 67% dintre cele cu vârsta între 15 şi 19 ani, a adăugat Salvaţi Copiii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
