România a obținut tot ce putea obține, în actualul context internațional, la summit-ul NATO din capitala Poloniei. Două măsuri care ar fi avantajat în special țări ca România sunt evocate de analistul Bogdan Chirieac, într-un editorial scris pentru DCNews.
Înființarea unei bănci NATO, care să finanțeze achiziționarea de tehnică militară, de către statele sărace, sprijinind industriile naționale prin aşa-numitul mecanism off-set ar fi însemnat dezvoltarea ţării prin înarmare. O altă idee ar fi putut să fie construirea de infrastructură militară de către statele NATO într-o ţară ca România, unde administraţia pur şi simplu un reuşeşte să performeze. Pe scurt, puteau fi întărite aeroporturi civile din România sau Bulgaria, prin adăugarea unor componente militare, inclusiv piste dedicate. Nemaivorbind că o autostradă transcarpatică ar constitui un avantaj strategic şi pentru alianță. Aceste măsuri ar fi însemnat, însă, o nouă doctrină, revoluționară, pentru NATO.
Iată, integral, editorialul scris de Bogdan Chirieac:
România, martor mut la Summit-ul NATO
Reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, România a obţinut la Summit-ul NATO de la Varşovia maximum de rezultat cu minimum de vorbe.
Presa a relatat pe larg despre brigăzile multinaţionale conduse în Polonia şi cele trei ţări baltice de marile naţiuni ale Alianţei. Românica şi-a făcut şi ea, pe bani ei, o brigadă la care e vorba să se alăture câţiva bulgari şi câţiva polonezi. Oricum, important rămâne scutul de la Deveselu, trecut formal sub comandă NATO. Avem apoi baza de la Kogălniceanu, baza în construcţie de la Feteşti, şi portul Constanţa.
Mai mult nici nu s-ar fi putut obţine. Iohannis a reuşit exact cât s-a repartizat României la Washington şi Londra având, în plus, şi calitatea de a un enerva pe nimeni cu cereri nerezonabile.
Atât Estul cât şi Vestul ştiu că Rusia nu va ataca statele NATO cu tacuri şi avioane. Există metode mult mai sofisticate de a-ţi atinge scopurile. Între altele, Moscova consideră fostul spaţiu sovietic drept curtea sa din spate. De aceea a atacat militar Ucraina şi politic şi financiar Republica Moldova. Occidentalii nu doresc nici ei o confruntare militară cu Rusia, de aceea, 27 de ani după prăbuşirea lagărului comunist din est, cele mai importante baze NATO rămân, în continuare, în Germania sau în Italia, la mii de kilometri distanţă de graniţele Federaţiei Ruse.
NATO nu doreşte nici măcar o istovire militară a Federaţiei Ruse. În comparaţie cu forţa economică reunită a statelor membre NATO – undeva spre 40.000 de miliarde de dolari, întregul produs intern brut al Rusiei este o glumă, situându-se sub 2.000 de miliarde de dolari. Pentru cei care se descurcă mai greu cu cifrele mari, ca forţă economică Rusia reprezintă cam 5 % din PIB-ul NATO. E adevărat că Rusia are arme nucleare, dar Statele Unite şi-au securizat teritoriul cu rachete antibalistice.
citeste si]
Unii vor spune că Polonia şi Ţările Baltice au obţinut mult mai mult decât România. Poate că da, dar în acelaşi timp, cu imensă tristeţe, trebuie să constatăm, încă o dată, uriaşele diferenţe dintre noi şi polonezi. În timp ce noi am rămas o salcie plecată în faţa puternicilor zilei, practic incapabili de dezvoltare de tip statal, de la prăbuşirea comunismului încoace, polonezii au ştiut să se aşeze la masă, să fie ascultaţi şi respectaţi. Pe scurt, atât a putut România, astăzi.
NATO a venit la Varşovia cu o doctrină ce ar fi fost revoluţionară în 2000 sau în 2004. Acum, e tardiv, întrecută fiind de vremurile pe care le trăim. Europa de Vest a reuşit totuşi să puncteze decisiv prin acordul UE-NATO. Puţină lume ştie că bugetul Apărării în SUA este de 600 miliarde de dolari anual. Al Rusiei este undeva la 60 de miliarde. În acelaşi timp, tehnologia militară americană este cam cu 10-15 ani înaintea celei europene. Domeniul militar antrenează cercetări ştiinţifice high-tech, care îşi găsesc la un moment dat aplicaţii şi în sfera companiile comerciale – de la avioane de linie până la smartphone-uri. Europenii din Vest vor investi mai mult în apărare şi-şi vor vinde produsele propriilor ţări, înclusiv statelor sărace din Est. Cele câteva compani high-tech româneşti, ridicate în ultimii 20 de ani, au fost, în mare parte, lichidate în ultimii 3 ani... Deci, România nu poate participa la tortul ce s-a stabilit a fi gătit la Summit-ul de la Varşovia.
NATO ar fi putut să revoluţioneze lumea, dacă ar fi avut idei cu adevărat noi. De exemplu, s-ar fi putut hotărî înfiinţarea unei bănci NATO, care să ajute statele sărace să se înarmeze cu tehnică puţină, dar înalt performantă, la preţuri foarte convenabile. Şi, eventual, să sprijine industriile naţionale în aşa-numitul mecanism off-set. Acesta permite, pe scurt, ca România, de exemplu, să cumpere avioane de 100 de milioane de dolari, iar compania vânzătoare să producă în ţara noastră echipamente de o valoare similară. Ar fi însemnat dezvoltarea ţării chiar prin înarmare şi ar fi creat companii româneşti în locul celor lichidate în ultimii ani.
O altă idee ar fi putut să fie construirea de infrastructură militară de către statele NATO într-o ţară ca România, unde administraţia pur şi simplu un reuşeşte să performeze. Pe scurt, pot fi întărite aeroporturi civile din România sau Bulgaria, prin adăugarea unor componente militare, inclusiv piste dedicate. Nemaivorbind că o autostradă transcarpatică ar constitui un avantaj strategic şi pentru NATO.
Se discută mult despre ameninţarea rusă în Marea Neagră. O bază NATO dotată cu avioane F-35 americane, undeva în România sau chiar în Ungaria, aneantizează orice navă militară rusă, superioritatea tehnologică americană fiind categorică.
Dar poate că aliaţii nu s-au gândit la aceste lucruri pentru flancul sudic, s-or fi gândit şi ei că, la cât se duşmănesc românii unii pe alţii în aceste vremuri şi la cât rău îşi produc singuri, ruşii nu au cum, pur şi simplu, să fie mai distructivi decât noi înşine.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
