România, în al doilea grup de zone cu grad seismic ridicat la nivel mondial

harta cutremure
Descriere foto: harta cutremure
Pe 13 octombrie 2013 sărbătorim Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale.

Harta seismicităţii pe mapamond evidenţiază teritoriile în care cutremurele se produc frecvent. Primul loc pe această hartă globală este ocupat de celebra centură de foc a Pacificului, acolo unde se produc circa 80% din seismele puternice. Totodată, această regiune deţine şi 90% din toată energia seismică anuală, potrivit Agerpres.

Locul secund în topul zonelor cu grad seismic ridicat este deţinut de brâul mediteraneano-himalayan, care cuprinde sudul şi sud-estul Europei şi traversează centrul Asiei. Din acest brâu fac parte şi Munţii Carpaţi cu zona seismogenă Vrancea, aflată în imediata apropiere a capitalei Bucureşti. Din acest motiv, Bucureştiul prezintă un grad seismic ridicat, motiv pentru care constructorii evită realizarea de clădiri foarte înalte. Extinderea Capitalei pe orizontală, şi nu pe verticală, este explicată şi datorită acestui factor seismic.

190 de clădiri cu bulină

În luna iunie 2013, Primăria Capitalei a actualizat lista imobilelor încadrate în diferite clase de risc seismic. 190 de clădiri din Bucureşti sunt considerate pericol public în caz de cutremur, încadrându-se în clasa I de risc seismic, în timp ce alte 184 au un risc ridicat de prăbuşire, dar care nu prezintă pericol public. Alte 302 clădiri intră în clasa II de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore, dar a căror prăbuşire e puţin probabilă, iar 76 de clădiri sunt incluse în clasa III de risc seismic. Numărul imobilelor încadrate în categorii de urgenţe, conform normativului P100-92 neîncadrate în clase de risc seismic corespunzător este de 1.625. Din totalul imobilelor care trebuie consolidate, municipalitatea a finalizat lucrările la 31 de clădiri. Doar 15 clădiri de locuinţe din Bucureşti cu risc seismic ridicat au fost consolidate în 2012.

Capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure

În medie, în România se produc 2-3 cutremure majore pe secol. Cutremurile istorice din sursa Vrancea afectează, în principal, clădirile înalte din localităţile situate pe axa Iaşi - Focşani - Bucureşti - Olteniţa, cu propagarea undei seismice pe direcţiile Galaţi - Brăila -Tulcea şi Ploieşti - Braşov - Făgăraş - Covasna. Alte zone seismogene sunt Banat, Munţii Făgăraş, frontiera de nord-vest, Târnave, Dobrogea de sud, cu activitate resimţită pe suprafeţe restrânse, dar care poate determina efecte severe.

Municipiul Bucureşti este capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, în principal din cauza poziţiei geografice şi existenţei unui număr de câteva sute de clădiri cu peste patru etaje, din beton armat, construite în majoritate înainte de 1940 în zona centrală. De asemenea, cauzele vizează inexistenţa la nivel mondial şi în România, în perioada construcţiei acestor clădiri, a cunoştinţelor şi normelor tehnice necesare realizării unor structuri de beton armat rezistente la cutremure.

În ultimii 200 de ani, în România s-au produs şase cutremure majore, cu o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter. Cel mai puternic seism care a avut loc vreodată pe teritoriul ţării noastre a fost cel produs la 26 octombrie 1802, la ora 10:55. A avut o magnitudine de 7,9 grade, o adâncime de 150 km şi a fost urmat de nouă replici. Şase din aceste replici au atins o magnitudine de peste 5 grade. Totuşi, nu a produs pagube majore, întrucât, la acea vreme, zonele urbane erau foarte puţine.

Ultimul mare cutremur din România s-a produs la 4 martie 1977, având o magnitudine de 7,4 pe scara Richter. A durat 55 de secunde, cauzând în jur de 1.600 de victime, din care 90% numai în Bucureşti, acolo unde au fost şi cele mai mari pagube materiale. De asemenea, au fost răniţi peste 11.000 de oameni şi în jur de 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Numai în Bucureşti s-au prăbuşit 33 de clădiri şi blocuri mari, cele mai multe imobile datând din perioada interbelică. Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de şoc a fost resimţită în aproape întreaga zonă balcanică.

Nici inundațiile nu ocoloesc România

Un alt tip de fenomene naturale ce se pot transforma în dezastre în România sunt inundaţiile. Astfel, conform unei hărţi realizată de Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, publicată în septembrie 2013, douăsprezece judeţe ale României prezintă un risc ridicat şi foarte ridicat de inundaţii. Cele mai periculoase zone sunt în Brăila şi Tulcea, unde există un risc foarte ridicat de inundaţii. Risc ridicat spre foarte ridicat întâlnim în patru judeţe: Galaţi, Ialomiţa, Teleorman şi Olt.

Unele dintre cele mai grave inundaţii din România au avut loc în lunile mai-iunie 1970. Cauzate de ploile din luna mai şi de topirea bruscă a zăpezilor din munţi, au provocat revărsarea apelor râurilor Someş, Mureş, Olt, Siret cu afluenţii lor. Viiturile din iunie 1970 au afectat 12 judeţe, inundând 1500 localităţi, 721000 ha teren agricol, 85000 de case din care 62387 au fost distruse, provocând 1760 morţi şi 200 000 sinistraţi, iar pagubele au fost estimate la 10 miliarde lei.


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27