România, rata de părăsire timpurie a şcolii. Cum stă țara noastră

Ema Apostu / 28 iun 2019 / 13:11 Salveaza PDF Comentarii

România a înregistrat cea mai înceată scădere a ratei de părăsire timpurie a şcolii dintre cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, 1,7 puncte procentuale pe parcursul a şapte ani, potrivit Raportului alternativ privind starea învăţământului preuniversitar 2019 realizat de Societatea Academică Română (SAR) şi prezentat vineri într-o conferinţă.

Potrivit sursei citate, conform datelor pentru anul 2018, România se află cu 5,8% în spatele mediei UE 28, iar îndeplinirea în următorii doi ani a ţintei asumate, 11,4%, "nu este decât un vis frumos", pe baza trendului de evoluţie acest obiectiv "fiind irealizabil".

Una dintre constatările raportului este că şcolile din zonele sărace sunt subfinanţate, iar decalajele de dezvoltare (şcoli fără apă şi canalizare, elevi răspândiţi la mare distanţă) s-au transformat în decalaje de performanţă, aceşti copii având rate mari de abandon şcolar şi proaste rezultate la
testele PISA.

În acest context, realizatorii raportului propun adoptarea unui plan de măsuri integrate care să favorizeze accesul la educaţie al elevilor care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu, precum şi al celor aflaţi în situaţi dezavantajate, pe termen mediu şi lung, inclusiv prin dezvoltarea serviciilor de tip internate şi cantine, în aşa fel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă, iar mediul de provenienţă şi situaţia materială a familiei să nu cântărească în determinarea viitorului său.

SAR mai solicită şi clarificarea urgentă a situaţiei transportului elevilor navetişti, cauza principală a părăsirii timpurii a şcolii, şi remedierea situaţiei pe termen scurt prin corecţii legislative specifice, în aşa fel încât responsabilitatea să fie partajată în mod egal între autorităţile centrale şi locale, iar mecanismul tehnic să fie unul fără disfuncţionalităţi practice, având ca deziderat ca niciun copil care trebuie să se deplaseze în altă localitate pentru a merge la şcoala să nu abandoneze din lipsa banilor de transport.

De asemenea, alte propuneri se referă la dezvoltarea graduală a unor programe de tipul a doua şansă, care să faciliteze accesul la educaţie al celor care au abandonat şcoala atunci când ar fi trebuit să fie înregimentaţi în sistem, inclusiv prin accesarea fondurilor nerambursabile; Ministerul Educaţiei şi Guvernul să îşi asume un plan gradual de creştere a costului standard per elev pentru pregătire profesională, evaluare periodică şi cheltuieli din categoria bunurilor şi serviciilor, astfel încât la orizontul anului 2022, cuantumul acestuia să fie de 740 lei, o creştere cu 100% faţă de valoarea din prezent; realizarea unei alocări diferenţiate a costului standard per elev pentru pregătire profesională, evaluare periodică şi cheltuieli din categoria bunurilor şi serviciilor în funcţie de mediul în care elevii studiază (rural-urban), filieră (teoretic-vocaţional-tehnologic), profil şi specializare, ţinând cont în stabilirea coeficientului de costul real pe care unitatea de învăţământ trebuie să îl suporte pentru a furniza actul de educaţie la un standard ridicat de calitate.


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27