În 10 februarie, magistraţii Instanţei supreme au respins contestaţia depusă de Călin Popescu-Tăriceanu şi au dispus începerea judecării pe fond a cauzei.
Judecătorii au menţinut o decizie a unui alt complet, care a respins, în noiembrie 2016, toate cererile şi excepţiile formulate de Tăriceanu, fiind constatată legalitatea rechizitoriului întocmit de DNA.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
În acelaşi dosar, Dorin Marian, fost consilier prezidenţial în timpul mandatului lui Emil Constantinescu şi fost şef al Cancelariei premierului Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare în dosarul privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.
Astfel, procurorii au constatat că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
