Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis vineri ordinul prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care va fi calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, va ţine cont de cotaţiile de la bursa CEGH Viena, potrivit unui comunicat al instituţiei.
Ordinul a fost transmis spre publicare către Monitorul Oficial şi va intra în vigoare începând cu data publicării sale. Astfel, preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se va calcula în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul de la CEGH Viena, cunoscut şi sub denumirea de Baumgarten, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti.
'Prin Ordinul privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale aduce la îndeplinire deciziile Curţii de Conturi din 2010 şi 2015, menţinute prin hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 972 din 4 martie 2015. Curtea de Conturi a stabilit că, prin neactualizarea preţului de referinţă la gaze, din 2008, statul român a pierdut, în perioada 2008-2015, circa 7 miliarde de lei. De asemenea, Curtea de Conturi a cerut actualizarea preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase din România', spun reprezentanţii ANRM.
Aceştia au menţionat că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a decis emiterea acestui Ordin privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în urma dezbaterii publice, din data de 7 februarie 2018, la care au participat reprezentanţi ai ANRM, ai producătorilor de gaze, dar şi ai unor profesori de la Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti.
Bază relevantă de referinţă
'Am luat act de observaţiile producătorilor de gaze cu privire la noua metodologie de calcul a preţului de referinţă şi suntem deschişi să purtăm, în continuare, discuţii cu privire la această formulă, astfel încât preţul de referinţă să fie echitabil şi specific fiecărui operator, în funcţie de calitatea gazelor exploatate. Am înţeles dorinţa producătorilor autohtoni de a raporta calculul preţului de referinţă la cotaţiile din piaţa românească. Astfel, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale sprijină dezvoltarea pieţei româneşti de tranzacţionare de gaze şi îşi doreşte ca aceasta să devină o bază relevantă de referinţă', a declarat Gigi Dragomir, preşedintele ANRM, citat în comunicat.
Potrivit acestuia, noul preţ de referinţă nu înseamnă o dublare a preţului gazelor la consumatorii finali, ci condiţii corecte atât pentru producători, cât şi pentru statul român, în condiţiile în care preţul gazelor a fost liberalizat, dar se menţine un preţ de referinţă la nivelul anului 2008.
'Având în vedere că, potrivit formulei de calcul, noul preţ de referinţă este apropiat de cel la care s-au făcut tranzacţii pe piaţa de gaze, în ultimele luni, nu vedem motive pentru o creştere a preţului gazelor pentru consumatorii finali', a adăugat preşedintele ANRM.
[citeste si]
În cadrul dezbaterii din 7 februarie pe tema acestui ordin, care a reunit la aceeaşi masă reprezentanţii ANRM şi pe cei ai producătorilor de gaze, aceştia din urmă au susţinut că varianta unui calcul al preţului gazelor în funcţie de cotaţiile de la o bursă externă este cea mai rea posibilă şi au cerut o formulă de calcul care să ţină cont fie de preţul din contractele lor, fie de cotaţiile de la bursele de gaze din România. În replică, reprezentanţi BRM au arătat că bursa de gaze din România este abia la început, deci imatură şi irelevantă, precizând totodată că preţul la bursa din Viena este aproximativ acelaşi.
Preţul de referinţă pentru calculul redevenţelor nu a mai fost actualizat din 2008 şi este, în momentul de faţă, considerat la 45 de lei pe MWh, faţă de 89-90 de lei pe MWh, cât este preţul pe piaţă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
