"Nu ne diversificăm livrările pentru a putea continua cu Rusia. Este o chestiune de securitate, iar Baltic Pipe nu face parte din negocierile cu Gazprom", a declarat Piotr Naimski, secretar de stat responsabil cu infrastructura energetică.
La venirea sa la putere în anul 2015, Partidul Lege şi Justiţie (PiS) a anunţat că nu va reînnoi contractul de aprovizionare pe termen lung cu Gazprom care expiră în 2022. Pentru a putea face acest lucru, compania de distribuţie controlată de statul polonez PGNiG SA a fost nevoită să relanseze un proiect privind construirea unui gazoduct care să facă legătura cu Polonia, proiect menţionat prima dată în urmă cu 20 de ani. Proiectul Baltic Pipe ar urma să fie finalizat în luna octombrie 2022.
Poziție pentru negocieri
"Dacă am vrea să prelungim contractul cu Gazprom, ar trebui să demarăm negocierile în luna decembrie 2019, însă, la acel moment, vom fi siguri că Baltic Pipe va fi construit, astfel încât suntem într-o poziţie confortabilă. În acelaşi timp, Polonia este pregătită pentru a face faţă oricărui risc de aprovizionare în perioada de tranziţie", a explicat Naimski.
În prezent, PGNiG primeşte 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an de la Gazprom, ceea ce acoperă 63% din necesarul de consum. Restul este asigurat din producţia internă (aproximativ 26%) şi importurile de LNG (11%).
Contract cu SUA
Planurile autorităţilor poloneze vizează dublarea achiziţiilor de LNG din Qatar până la trei miliarde metri cubi în 2018 şi semnarea unui contract pe termen mediu pentru a putea importa gaze lichefiate din SUA. În aceste condiţii, capacitatea terminalului polonez de gaze lichefiate ar urma să se majoreze cu 50%, până la 7,3 miliarde de metri cubi pe an, după 2020. În paralel, compania poloneză PGNiG s-a angajat să asigure tranzitul a 8,78 miliarde metri cubi de gaze pe an via Baltic Pipe atunci când acest gazoduct va deveni operaţional.
De asemenea, Polonia extrage anual din surse interne peste patru miliarde de metri cubi de gaze naturale şi pentru a putea exporta surplusul ar putea fi nevoită ca, după 2022, să construiască conducte de interconectare cu ţările vecine, inclusiv Slovacia, Lituania, Cehia şi Ucraina, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
