„Cu 20 de lei, oricine își poate asigura diplome de participare la conferințe a căror valoare este îndoielnică, mărindu-și astfel șansele de obținere a gradației. Continuarea sub această formă înseamnă o risipă de fonduri, o cheltuială a statului care nu servește scopului. Este nevoie să schimbăm gradațiile de merit cu meritul pentru gradații. Asistăm la o goană după dosare întregi de documente care nu atestă performanța. Grilele de evaluare și metodologia întăresc acumulările cantitative, pentru a obține un punctaj mai mare, în detrimentul celor calitative. Este mai mult o formă fără fond, decât o cursă spre merit. Pentru a servi scopului, gradațiile ar trebui orientate spre cei care depun eforturi în rezolvarea problemelor precum analfabetismul funcțional, abandonul școlar, către cei care inovează", subliniază liberalul.
În plus, sistemul actual îi discriminează pe cei din mediul rural, dar nu numai, susține Marilen Pirtea: „Profesorii din mediul rural au șanse reduse de a obține gradații față de colegii lor din orașe, având în vedere că posibilitățile de implicare în diverse acțiuni sunt aproape inexistente la sate. Mult mai greu de „îndesat” dosarul cu documente justificative este și pentru cei de pe filiera tehnologică versus cea teoretică. Nici dacă am simplifica procedurile pentru aceștia nu este o soluție, fără o revizuire din temelii a criteriilor de acordare".
Nu este niciun secret că în multe cazuri rezultatele la olimpiadele școlare, punctate consistent în grilă, nu sunt imaginea fidelă a performanței la clasă, ci au legătură în primul rând cu talentul elevilor și cultul muncii susținut de familie, este de părere coordonatorul Comisiei de Educație a PNL. Mai mult, acesta spune că prin centralizarea excesivă a sistemului nu se ține cont de aprecierea corpului profesoral din unitatea de învățământ de care aparține cadrul didactic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
