Sfânta Liturghie susținută de Papa Francisc la Șumuleu Ciuc a început, sâmbătă, slujba fiind în limba italiană. Pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial a fost scoasă din biserica franciscană statuia Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.
DCNews va transmite discursul Suveranului Pontif:
Cu bucurie și recunoscător lui Dumnezeu mă aflu astăzi aici, împreună cu voi, dragi frați și surori, în acest îndrăgit sanctuar marian, bogat în istorie și credință, unde, ca fii, venim s-o întâlnim pe Mama noastră și să ne recunoaștem ca frați. Sanctuarele, locuri aproape ”sacramentale” ale unei Biserici spital de campanie, păstrează memoria poporului credincios care, în mijlocul necazurilor sale, nu obosește în a căuta izvorul de apă vie de unde să-și împrospăteze speranța.
Sunt locuri de sărbătoare și de celebrare, de lacrimi și de implorare. Venim la picioarele Mamei, fără prea multe cuvinte, să ne lăsăm priviți de ea și pentru ca ea, cu privirea ei, să ne conducă la Acela care este ”Calea, Adevărul și Viața”
Nu am venit aici la întâmplare: suntem pelerini. Aici, în fiecare an, de sâmbăta Rusaliilor, voi veniți în pelerinaj pentru a îndeplini legământul înaintașilor voștri și pentru a întări credința în Dumnezeu și devoțiunea față de Preacurata Fecioara Maria, reprezentată de monumentala statuie din lemn. Acest pelerinaj anual aparține moștenirii Transilvaniei, dar aduce cinste tradițiilor românești și ungurești deopotrivă, participă la el și credincioși de alte confesiuni și este simbolul dialogului, al unității și al fraternității, un apel la a recupera mărturiile de credință devenită viață și de viață devenită speranță. A peregrina înseamnă a fi conștienți că venim, ca popor, în casa noastră. Un popor a cărei bogăție stă în miile sale de chipuri, culturi, limbi și tradiții, sfântul popor credincios al lui Dumnezeu care, împreună cu Maria, este pelerin, cântând milostivirea Domnului. Dacă în Cana Galileei Maria a mijlocit la Fiul ei să facă prima minune, în fiecare sanctuar Ea veghează și mijlocește, nu numai în fața Fiului său, dar și în fața fiecăruia dintre noi, pentru a nu lăsa să ni se fure fraternitatea de către vocile și rănile trecutului, care alimentează diviziunea și fragmentarea.
Evenimentele complexe și triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot să constituie un obstacol sau un argument pentru a împiedica o mult râvnită conviețuire fraternă.
A peregrina înseamnă a ne simți chemați și îndemnați să mergem împreună cerând de la Domnul harul de a transforma vechile și actualele resentimente și difidențe în noi oportunități de comuniune, înseamnă a ne dezancora din siguranțele și comoditățile noastre în căutarea unui pământ nou pe care Domnul vrea să ni-l dăruiască. A peregrina semnifică provocarea de a descoperi și de transmite spiritul de a trăi împreună, de a nu ne fi teamă să ne amestecăm, de a ne întâlnit și de a ne ajuta. A peregrina înseamnă a participa la acea maree puțin haotică care se poate transforma într-o adevărată experiență de fraternitate, o caravană mereu solidară pentru a construi istoria.
A peregrina este a privi nu atât la ceea ce ar fi putut fi (și nu a fost, dar mai degrabă la tot ceea ce așteaptă și nu mai putem amâna.
Înseamnă a crede în domnul care vine și care este în mijlocul nostru, promovând și încurajând solidaritatea, fraternitatea, dorința de bine, de adevăr și de dreptate. Este angajarea de a lupta pentru ca cei care ieri au rămas în urmă să devină protagoniștii de mâine, și protagoniștii de astăzi să nu fie lăsați în urmă mâine. Pentru a face aceasta este nevoie de o muncă artizanală de a țese împreună viitorul. Iată de ce suntem aici pentru a spune împreună: Mamă, învață-ne să ne trasăm împreună viitorul.
Faptul de a fi pelerini la acest sanctuar ne determină să ne îndreptăm privirea spre Maria și spre misterul alegerii lui Dumnezeu. Ea, o fată din Nazaret, o mică localitate din Galileea, la periferia Imperiului Roman, precum și la periferia Israelului, prin ”da”-ul ei, a fost capabilă să dea început revoluției gingășiei.
Misterul alegerii din partea lui Dumnezeu, care-și fixează privirea asupra celor slabi pentru a-i umili pe cei puternici, ne împinge și ne încurajează și pe noi să spunem da, ca sși ea, pentru a parcurge calea împăcării.
Domnul nu-l dezamăgește pe cel care riscă. Să mergem, și să mergem împreună, lăsând ca Evanghelia să fie fermetul capabil să impregneze totul și să dea popoarelor noastre bucuria mântuirii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
