Legea, care ar urma să intre în vigoare la 1 mai întrucât referendumul nu are consecinţe juridice, le conferă serviciilor de informaţii olandeze puteri sporite, în special prin accesul la datele navigatorilor pe internet în cadrul anchetelor referitoare la activităţile jihadiste.
Astfel, conform rezultatelor finale ale consultării populare, 49,4% dintre cetăţenii olandezi cu drept de vot s-au pronunţat împotriva proiectului de lege elaborat de guvern, în timp ce 46,5% dintre alegători au susţinut actul normativ. Rata participării la acest referendum a fost de 51,5%, mult peste pragul de 30% necesar pentru validarea votului.
Rezultatul referendumului este aşadar o respingere a legii privind informaţiile şi serviciile de securitate. Acest lucru semnifică faptul că guvernul va trebui să reconsidere legea, deşi acesta nu a fost un referendum coercitiv, a declarat preşedintele Consiliului electoral naţional din Olanda, Jan-Kees Wiebenga, într-o conferinţă de presă la Haga.
Referendum la sugestia a doi studenți
Referendumul a fost iniţiat ca urmare a revoltei a cinci studenţi din Amsterdam, care se opun textului, şi au fost susţinuţi de personalităţi din lumea mediatică.
Actul normativ a fost deja aprobat de ambele camere ale parlamentului olandez. Guvernul condus de Mark Rutte a susţinut activ legea, afirmând că ea este necesară pentru a împiedica atacurile teroriste şi a face Olanda mai sigură.
Organizaţia pentru apărarea drepturilor digitale 'Bits of Freedom' i-a cerut guvernului să reconsidere legea. Alegătorii au dat un semnal clar. Această lege nu este destul de bună şi are nevoie de îmbunătăţiri fundamentale, a declarat directorul acestei organizaţii, Hans de Zwart, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
