Potrivit acestora, începând cu anul 2016, s-a înregistrat o explozie a atacurilor informatice în toată lumea, ţintele fiind îndeosebi statele din Occident. Atacurile de acest fel au o mare complexitate, cu efecte pe termen mediu şi lung şi sunt foarte greu de detectat. Scopul lor nu este de a distruge infrastructura statului vizat, ci urmăresc extragerea de informaţii din instituţii publice, a precizat sursa citată de Agerpres.
Pentru ca aceste atacuri cibernetice să aibă succes sunt alocate resurse umane, tehnologice şi financiare impresionante. De exemplu, pentru a susţine o campanie de acest tip atacatorii folosesc în jur de 2.000 de servere, iar costurile se ridică la sute de milioane de euro.
Atacuri de amploare în 2018
În anul 2018, România a fost, alături de alte state din Europa, ţinta unor asemenea atacuri de mare amploare venite dinspre Est, fiind afectate mai multe instituţii publice. Ca o premieră, specialiştii din SRI au reuşit să dea de urma unui virus cu ajutorul tehnologiei bazate pe inteligenţa artificială. Prin această tehnologie avansată a fost detectată o anomalie de comportament şi astfel a fost identificat şi malware-ul folosit de atacatori. În urma analizelor, a fost identificată atât zona de unde provenea atacul, cât şi modul în care virusul extrăgea informaţiile.
Reprezentanţi ai SRI au recunoscut că reducerea bugetului acestei instituţii ar putea afecta capacitatea României de a face faţă unor asemenea atacuri cibernetice, deoarece nu se va putea achiziţiona aparatură de înaltă performanţă şi este posibil să nu mai fie nici bani pentru ca specialiştii să meargă la cursuri în străinătate.
Ameninţări din zona "Dark Web"
Pe lângă anihilarea acestor atacuri ce par a fi opera unor servicii de informaţii din spaţiul estic, SRI se preocupă şi de ameninţările din aşa-zisul "Dark Web", site-uri care nu apar pe motoarele de căutare convenţionale precum Google sau Yahoo. Se apreciază că această "partea ascunsă" reprezintă aproximativ 93% din totalitatea paginilor de Internet din lume. Este un loc folosit de grupările criminale pentru a tranzacţiona mărfuri de contrabandă, arme, droguri sau organe pentru transplant. Partea "invizibilă" a Internetului este folosită şi pentru pornografie infantilă, propagandă teroristă sau asasinate la comandă, arată sursa citată.
Aceste site-uri sunt foarte greu de identificat şi monitorizat, iar în multe cazuri grupările criminale folosesc pentru tranzacţii monede virtuale de tipul Bitcoin.
Vezi şi: Pleșoianu, moment decisiv. Se întâmplă pe 9 martie
Conflictul Iohannis - MApN ajunge la Curtea Constituţională
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
